Fertilizarea roşiilor de grădină. Cum să ai recoltă bună

Munca în grădina începe din februarie-martie şi se încheie abia când pământul este arat. Oamenii de la ţară au tot felul de activităţi menite să ajute natura să-şi urmeze cursul. Aratul şi discuitul sunt numai câteva dintre ele. Când începi să pui răsadurile în pământ, începe şi munca anevoioasă. Totul timpul trebuie să procedezi ca la carte, astfel încât să-ţi asiguri o recoltă cât mai bună. În acest material găseşti informaţii cu precădere despre fertilizarea roşiilor de grădină.

Da, este uşor să cumperi din piaţa ori de la supermarket fructe şi legume. Uşor şi comod. Totuşi, nu se compară gustul acelor produse cu ceea ce obţii tu prin munca depusă în grădină. În mod evident, gustul este incomparabil mai bun şi ştii şi ce mănânci. Probabil ţi s-a întâmplat, în anii anteriori, să pui răsaduri şi să nu obţii aproape nimic. De aceea e bine să citeşti acest material privind fertilizarea roşiilor de grădină.

Cum se face fertilizarea roşiilor de grădină

Ţine cont de următoarele sfaturi:

1. Asigură-te de compatibilitatea dintre răsaduri şi sol există. Spre exemplu, în zonele montane nu se cultivă porumb şi cartofi din simplul motiv că nu se dezvolta. De asemenea, exista răsaduri de câmp şi răsaduri de seră.
2. Gândeşte-te ce şi unde plantezi. De ce? Pentru că, în ciuda mitului, plantele au nevoie de soare, dar nu de foarte mult. Razele solare pârjolesc rapid.
3. Hidratează răsadurile conform instrucţiunilor plantei. De asemenea, când uzi răsadul de roşii, ai grijă să nu uzi şi frunzele pentru că se pătează şi rişti să se maneze.
4. Copileşte roşiile. În caz contrar, planta se axează pe dezvoltare, nu pe rod.
5. Ai grijă de tulpina roşiei. Când începe să aibă rod, se îngreunează şi rişti să se rupă. Iar dacă nu e pe fir ori legată de un arac, cu atât mai mult îţi e compromisă recolta când răsadurile nu au sprijin.

Îngrășăminte diverse pentru roşii

Există mai multe tipuri de fertilizare. Cea mai cunoscută este cenuşa folosită la roşii. Amestecă 10 litri de apă cu un pahar de cenuşă. După ce uzi plantele, cenuşa rămasă pe fundul găleţii pune-o tot la rădăcina plantei. Mai exista o metodă de fertilizare cu cenuşa. Fierbe, timp de o jumătate de oră, 3 litri de apă cu 300 gr de cenuşă. Lasă apoi deoparte, la infuzat, în jur de 5 ore. După aceea completează cu apa simplă, până la 10 litri, şi stropeşte vrejurile.

Fertilizarea cu iod este inedită, dar poate să prevină dezvoltarea unei boli periculoase, şi anume fitoftoroza. Tot ce trebuie să faci e să dizolvi 4 picături de soluţie spirtoasă de iod în 10 litri de apă. Specialiştii spun că, la fiecare plantă, se toarnă cam 2 litri de apă.

Fertilizarea cu bălegar de la vaci trebuie alternată mereu şi cu alţi fertilizatori naturali. Pune bălegar într-o găleată şi diluează cu multă apă, apoi acoperă vasul şi lasă-l într-un loc călduros. După o săptămână, ia din mix şi fertilizează roşiile. Atenţie însă: proporţia este 1:10, adică o parte soluţie din bălegar şi 10 părţi apa simplă.

Fertilizarea cu gunoi de păsări asigură potasiul şi azotul necesar pentru dezvoltarea şi rodirea roşiilor. Într-o găleată de 10 litri pune 1/3 gunoi de păsări, apoi completează până la capăt cu apă. Lasă să se infuzeze în aer liber, până la 10 zile. După aceea, ia câte 500 ml din soluţie şi dilueaz-o în 10 litri de apă. Udă fiecare tufă cu acest mix.