Fenomenul meteorologic La Nina, cunoscut pentru răcirea temporară a climei, ar putea să se dezvolte în următoarele luni, dar va avea un impact mai mic decât în trecut.
Conform unui raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), există o probabilitate de 55% ca acest fenomen să se manifeste între decembrie 2024 și februarie 2025, dar va fi „scurt și de intensitate redusă”. De asemenea, La Nina nu va fi suficient pentru a compensa efectele încălzirii globale.
Scenariul cel mai probabil
În ultimul buletin publicat miercuri, OMM a menționat că probabilitatea unui episod La Nina în perioada decembrie-februarie este mai mică decât cea estimată în raportul anterior din septembrie, când probabilitatea era de 60%.
„Anul 2024 a început cu El Nino și este pe cale să devină cel mai cald an înregistrat vreodată. Chiar dacă fenomenul La Nina se manifestă, acesta nu va fi suficient pentru a contrabalansa încălzirea cauzată de nivelurile record ale gazelor cu efect de seră, care rețin căldura în atmosferă”, a declarat secretara generală a OMM, Celeste Saulo.
Pentru perioada februarie-aprilie 2025, scenariul cel mai probabil indică revenirea la condiții neutre, cu o probabilitate de 55%. Fenomenul La Nina este caracterizat prin răcirea apelor de suprafață din centrul și estul Pacificului ecuatorial și este asociat cu modificări ale circulației atmosferice tropicale.
Amplificarea condițiilor meteorologice extreme
În general, efectele La Nina sunt opuse celor produse de fenomenul El Nino, având un impact semnificativ asupra regimului precipitațiilor și temperaturilor pe plan global.
OMM subliniază că fenomenele climatice naturale, cum ar fi La Nina și El Nino, se desfășoară într-un „context mai larg de schimbări climatice” legate de activitățile umane. Aceste schimbări determină creșterea temperaturilor globale și amplificarea condițiilor meteorologice extreme, cum ar fi precipitațiile și inundațiile record.
„În ciuda absenței condițiilor El Nino sau La Nina din luna mai, am fost martori la o serie extraordinară de fenomene meteorologice extreme, care, din păcate, au devenit noua normă în contextul schimbărilor climatice”, a adăugat Saulo.