Exerciții militare comune în România și Lituania, efectuate de Franța și Germania

Franța susține că va efectua exerciții militare comune cu Germania pe Flancul Estic al NATO, în România și în Lituania. De asemenea, în comunicat se precizează că cele două țări vor sprijini în continuare Ucraina, Republica Moldova și Georgia în parcursul lor european:

„Ne-am consolidat angajamentul atât pentru Flancul Estic al Uniunii Europene, cât și al NATO. Pentru a sprijini aliații noștri estici, militarii vor planifica exerciții comune ale Brigăzii franco-germane în Lituania și România. În acest context, subliniem angajamentul nostru de a crește rezistența partenerilor noștri estici, inclusiv prin Facilitatea europeană pentru pace și în cadrul Parteneriatului estic, și sprijinim Ucraina, Republica Moldova și Georgia pe drumul lor european. De asemenea, ne angajăm să îmbunătățim coordonarea protecției infrastructurii critice“, se arată într-un comunicat postat pe site-ul Palatului Élysée.

Cooperare UE-NATO

În acest context, cele două țări trebuie să contribuie la consolidarea capacității Europei de a se apăra și de a-și promova interesele, inclusiv prin consolidarea culturii strategice europene.

„Consolidarea capacităților europene de apărare este esențială, de asemenea, pentru a consolida pilonul european în NATO și printr-o cooperare consolidată UE-NATO. Acesta este motivul pentru care Franța și Germania doresc să îmbunătățească colaborarea forțelor armate în Europa. Dorim să aducem mai aproape strategiile noastre de securitate și apărare națională. Vom continua cooperarea pentru a consolida politica de securitate și apărare comună a UE.

Vom contribui la consolidarea bazei tehnologice și industriale europene de apărare. Ne propunem, de asemenea, să promovăm consolidarea instrumentelor europene de achiziție de echipamente, în conformitate cu agenda de la Versailles. Franța și Germania sunt pe deplin angajate în acordul trilateral franco-germano-spaniol privind controlul exporturilor de arme, care este un element cheie al cooperării noastre în domeniul armamentului“, mai precizează aceeași sursă.

Franţa şi Germania au propus un text de acord între Serbia și Kosovo

Site-ul cotidianului belgrădean „Danas” a publicat „propunerea acordului de bază dintre Kosovo şi Serbia” pe care „l-a primit pe canale diplomatice” şi care presupune că „Serbia nu se va împotrivi aderării Kosovo în organizaţii internaţionale”.

Formarea Uniunii Comunităţilor Sârbeşti din Kosovo nu este menţionată, însă în ultimul articol al acordului se precizează că ambele părţi îşi confirmă obligaţia de a implementa toate acordurile anterioare. Acest acord ar fi fost pregătit de Franța și Germania, mai scrie publicația amintită, potrivit Rador.

„Conştienţi de responsabilitatea de a menţine pacea, angajaţi în a ne aduce contribuţia la cooperarea regională şi securitatea Europei, înţelegând inviolabilitatea frontierelor şi respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii statelor, precum şi importanţa protejării minorităţilor, drept condiţii de bază pentru pace şi acţionând în baza faptelor istorice, fără a anticipa poziţiile diferite ale părţilor în probleme de bază, inclusiv în problema statutului şi cu dorinţa de a crea condiţii pentru cooperarea părţilor în folosul popoarelor, se convin următoarele:

Articolul 1 – Părţile vor dezvolta relaţii bilaterale normale şi de bună vecinătate, bazate pe drepturi egale. Ambele părţi vor recunoaşte reciproc documentele relevante şi simbolurile naţionale, inclusiv paşapoartele, diplomele, plăcuţele de înmatriculare şi ştampilele vamale.

Articolul 2 – Ambele părţi se vor ghida după principiile stabilite de Carta ONU, în special cele privind drepturile suverane ale statelor, respectarea independenţei, autonomiei, integrităţii teritoriale, a dreptului la autodeterminare şi respectarea drepturilor omului şi nediscriminării.

Articolul 3 – În conformitate cu Carta ONU, părţile vor rezolva diferendele doar prin mijloace paşnice şi se vor abţine de la ameninţări sau folosirea forţei.

Articolul 4 – Părţile pleacă de la presupunerea că niciuna dintre părţi nu poate reprezenta cealaltă parte în sfera internaţională sau să acţioneze în numele ei. Serbia nu se împotrivi aderării Kosovo în orice organizaţie internaţională.

Articolul 5 – Ambele părţi îşi vor sprijini reciproc aspiraţiile de a deveni state membre ale Uniunii Europene.

Articolul 6 – Deşi acest acord reprezintă un pas important spre normalizare, ambele părţi vor continua procesul dialogului mediat de UE cu o nouă dinamică, ceea ce va conduce la ajungerea la un acord amplu de normalizare a relaţiile, cu caracter juridic obligatoriu. Părţile sunt de acord ca în viitor să-şi consolideze cooperarea în domeniul economiei, ştiinţei şi tehnologiei, transporturilor şi conectării, justiţie şi implementarea legii, poştă şi telecomunicaţii, cultură, religie, sport, protejarea mediului, persoanelor dispărute şi în alte domenii.

Articolul 7 – Ambele părţi se angajează să ajungă la acorduri concrete, în conformitate cu instrumentele Consiliului Europei şi utilizând practicile europene existente, pentru a se asigura un nivel corespunzător de autoguvernare a comunităţii sârbe din Kosovo. Părţile vor formaliza statutul Bisericii Ortodoxe Sârbe din Kosovo şi vor asigura un nivel ridicat de protecţie pentru patrimoniul cultural şi religios sârb, în conformitate cu actualul model european.

Articolul 8 – Părţile vor face schimb de misiuni permanente, care îşi vor desfăşura activitatea la sediul Guvernului celeilalte părţi. Problemele practice privind activitatea misiunilor vor fi abordate separat.

Articolul 9 – Se confirmă angajamentul UE şi al altor donatori pentru crearea unui pachet financiar special pentru proiecte comune ale părţilor pentru dezvoltarea economică, interconectare, tranziţie verde şi alte domenii esenţiale.

Articolul 10 – Părţile vor forma o comisie comună, prezidată de UE, care va monitoriza aplicarea acestui acord. Ambele părţi confirmă obligaţia de a implementa toate acordurile anterioare.”