EXCLUSIV! Chiar de Hramul Sfintei Parascheva, o descoperire făcută într-un sătuc de lângă Iași l-a emoționat chiar și pe mitropolitul Teofan – GALERIE FOTO

Clipe de o înaltă încărcătură religioasă și istorică. Chiar de Hramul Sfintei Parascheva, o descoperire făcută într-un sătuc de lângă orașul Iași l-a impresionat chiar pe Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Teofan. La începutul acestei luni (5 octombrie 2019 – n.r.), istoricii au găsit în localitatea Zagavia (comuna Scobinți, județul Iași – n.r.), loc unde este un lăcaș de cult ridicat la începutul secolului al XVII-lea, un obiect de patrimoniu aparte. Mai mult, în prim-planul întregii povești se află o figură remarcabilă, anume Amfilohie Hotiniul (1730 – 1800 – n.r.), călugăr, episcop al Episcopiei Hotinului, care a scris prima lucrare românească de Geografie. Acesta este înmormântat în incinta fostei mănăstiri de la Zagavia, actualmente Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, ridicată la 1624.

Marea sărbătoare religioasă a Sfintei Parascheva coincide, anul acesta, cu un moment care l-a impresionat și pe Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul (ÎPS) Teofan Savu. Este vorba despre o descoperire istorică făcută (pe 5 octombrie 2019 – n.r.) în localitatea Zagavia, comuna Scobinți, județul Iași.

Clopot valoros, realizat la 1792, cu stema orașului Kronstadt (Brașov)

Astfel, în cadrul ediției din acest an a Simpozionului Internațional „Monumentul – tradiție și viitor”, un grup de istorici s-au deplasat inclusiv în comuna ieșeană. „Cu acest prilej, vizitând toate monumentele aflate în comuna noastră, a fost descoperit și un clopot realizat la 1792, cu stema orașului Kronstadt (Brașov), cu inițialele S.W., probabil ale meșterului. Inscripția este astfel: 17, S stema Brașovului/Kronstadt: arbore cu rădăcini care iese prin coroană, W, 92.”, arată Gheorghe Hrițcu, primarul de la Scobinți. Acesta mai arată că, chiar pe locul fostei mănăstiri, respectiv schit de la Zagavia, unde actualmente este Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, este înmormântat Amfilohie Hotiniul (c. 1730 – c. 1800 – n.r.), călugăr, episcop al Episcopiei Hotinului. „Acesta a scris prima lucrare românească de Geografie și a tradus primele lucrări de Artimetică la acele vremuri”, a mai reliefat Hrițcu. Pe viitor, atât clopotul, cât și mormântul episcopului urmează să fie restaurate și puse în valoare

Inedita și remarcabila istorie a locului din apropierea Hârlăului

De aratat că, la sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Scobinți purta numele de Bădeni și făcea parte din fosta plasă Bahluiul. Era formată din satele Scobinți, Fetești, Zagavia, Sticlăria, Bădeni, Lupăria și Petroșița, având aproape trei mii de locuitori. Anuarul Socec din 1925 o consemna cu noua denumire de Scobinți în plasa Cârligătura a aceluiași județ Iași. O figură remarcabilă a locului este Amfilohie Hotiniul, călugăr, episcop al Episcopiei Hotinului. „Amfilohie Hotiniul (n. circa 1730; d. circa 1800, Schitul Zagavia, comuna Scobinți, județul Iași) a fost un călugăr moldovean, care a îndeplinit între 1767-1770 funcția de episcop al Episcopiei Hotinului (de unde i se trage și numele) din cadrul Mitropoliei Proilaviei, aflată în jurisdicția canonică a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. Este autorul primei lucrări românești de Geografie, remarcându-se și ca traducător al unor lucrări de Aritmetică”, arată documentele.

„Satele noastre încă mai păstrează, cu sfințenie, memoria trecutului”

Istoricii arată că asemenea restituiri ale trecutului și descoperiri de monumente sunt extrem de valoroase pentru județ. „Satele noastre încă mai păstrează, cu sfințenie, memoria trecutului, fie prin sfintele biserici, temple ale vieții noastre spirituale, fie prin diferite alte valori materiale, construcții vechi, tradiționale, unelte, instalații”, consideră conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași. Profesorul crede că toate acestea dau valoare spațiului mioritic, iar bisericile din comuna Scobinți și clopotul Bisericii din Zagavia dovedesc cu prisosință că moldovenii au găsit în meșterii din Brașov, din Transilvania, oamenii care se uneau în credință și spirit. „Astăzi, sunt tot mai rari oamenii care se preocupă de a păstra tocmai aceste valori ale neamului nostru. E remarcabil efortul lor, dar mai ales dorința de a păstra și a oferi celor ce vor veni spiritul strămoșilor”, a conchis universitarul Cotiugă.