Este un simbol al culturii din România. Locul se află la Iași, iar autoritățile au decis să intervină de urgență

Decizie importantă legată de un simbol al culturii din România. Locul se află la Iași, iar autoritățile au decis să intervină de urgență. E vorba de proiectul ce vizează consolidarea, refuncționalizarea și mansardarea clădirii- monument istoric, strada Vasile Alecsandri, nr. 6. În acest imobil a funcționat celebra Revistă „Viața Românească”. Acesta a fost construit la începutul secolului al XX-lea, a devenit în 1934 sediul Chesturii de Poliție din Iași și este considerat clădire- monument istoric. În curtea clădirii au fost asasinați câteva sute de evrei în timpul Pogromului de la Iași.

Decizie importantă legată de un simbol al culturii din România. Locul se află la Iași, iar autoritățile au decis să intervină de urgență. E vorba de proiectul ce vizează consolidarea, refuncționalizarea și mansardarea clădirii monument istoric, strada Vasile Alecsandri, nr. 6. În acest imobil a funcționat celebra Revistă „Viața Românească”. Acesta a fost construit la începutul secolului al XX-lea, a devenit în 1934 sediul Chesturii de Poliție din Iași și este considerat clădire- monument istoric. În curtea clădirii au fost asasinați câteva sute de evrei în timpul Pogromului de la Iași. Proiectul se află în faza Documentației Tehnice pentru obținerea Autorizației de Construire. Acest lucru se referă la proiectul întocmit de o echipă de proiectanți, arhitect, inginer de rezistență și ingineri de instalații. Astfel, proprietarul, respectiv Consiliul Județean Iași, a trimis spre aprobare către Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din cadrul Direcției Județene pentru Cultură, acest proiect. Proiectanții sunt: dr. Viorica Frunză, arh. Raluca Nicoară, arh. Vlad Safta, arh. Corneliu Constantin, ing. Adrian Banu, iar elaborator S.C. Impex Romcatel Cercetare Proiectare S.A.

Motorul revistei ieșene a fost marele Garabet Ibrăileanu

Revista „Viața Românească” apare în martie 1906, la Iași, avându-i ca directori pe Constantin Stere și Paul Bujor, acesta din urmă pentru partea științifică. Din 1907, Paul Bujor se retrage. În fapt, motorul revistei ieșene este Garabet Ibrăileanu, critic literar și scriitor. Acesta a fost secretar de redacție al revistei, ceea ce, în acei ani, nu însemna un post subaltern ca astăzi. La „Viața Românească” din acei primi ani au mai colaborat I.L. Caragiale, Octavian Goga, Al. Vlahuță (care ar fi sugerat într-o conversație la București și titlul revistei), sau azi uitații Leon Feraru și G. Rotica. Ideologia revistei era poporanismul.