Te gândești să lucrezi de acasă pe termen lung? 3 moduri în care poate fi bine sau rău pentru sănătatea ta

Efecte pozitive si negative ale muncii de acasa. Pandemia de coronavirus ne-a obligat pe mulți dintre noi să muncim de acasă, de multe ori în circumstanțe mai puțin decât ideale.

Mulți angajați au avut timp limitat pentru pregătire, abilități tehnologice nepoluante și spații de lucru inadecvate pentru acasă. Unii manageri au neglijat lucrătorii la distanță, în timp ce alții i-au monitorizat cu zel.

Și totuși, unii au prosperat. După ce au încercat, mulți angajați anticipează că vor continua să lucreze de acasă și apreciază angajatorii care o încurajează.

Așadar, dacă decideți să lucrați de acasă după pandemie, este bine sau rău pentru sănătate pe termen lung?

Mai puțin potrivită sau mai potrivită?

Accesul ușor la gustări a însemnat că unii angajați ar fi putut câștiga în greutate în timp ce lucrau de acasă în timpul pandemiei. Unii angajați se uitau la ecranul lor ore întregi, stând în poziții incomode, fără pauze.

Timpul excesiv de stat in fata ecranului poate deteriora retina, iar spațiile de lucru prost proiectate pot genera dureri de spate și stres. Pe termen lung, comportamentul sedentar este asociat cu o serie de probleme de sănătate fizică, inclusiv riscuri mai mari de cancer.

Dar munca corespunzătoare susținută ar putea îmbunătăți sănătatea angajaților. Le permite să faca fitness programând antrenamente la ore convenabile.

Creează oportunități pentru angajați să facă pauze de la laptop pentru a pune o masina de rufe la spalat, lua câinele la o plimbare rapidă, a aspira covoarele sau a face câteva întinderi în altă cameră. Micile bucăți de activitate, intercalate pe parcursul zilei, au impact pozitiv pe termen lung asupra sănătății fizice și psihologice. Zece minute de urcare energică a scărilor din casa ta ar putea să-ți crească capacitatea pulmonară.

Obținerea acestor beneficii impune angajaților să dețină controlul asupra programului de lucru. Organizațiile pot ajuta prin furnizarea de resurse pentru a proiecta spații de lucru pentru acasă mai bune.

Mai mult timp liber sau mai mult timp de lucru?

Transportul – în special cu mașina în comunități dense – expune angajații la poluarea aerului și crește riscul de probleme respiratorii sau cardiovasculare. În teorie, munca de acasă ar trebui să-i lase pe angajați să respire mai ușor, atât fizic, cât și psihologic. Evitarea navetei economisește timp și bani, două resurse cruciale care pot fi canalizate pentru a îmbunătăți calitatea vieții personale a angajaților.

Cu toate acestea, naveta îndeplineste o funcție valoroasă care este adesea trecută cu vederea. Oferă angajaților timp pentru tranziția dintre rolurile profesionale și cele non-profesionale, ceea ce este deosebit de important pentru persoanele care au un serviciu dificil.

Orele lungi de muncă sunt asociate cu mai mult stres, somn de calitate inferioară și tensiune arterială mai mare.

Prin urmare, munca de acasă trebuie să includă perioade de tranziție care să înlocuiască o navetă. Acest lucru poate fi la fel de simplu ca o plimbare în jurul blocului înainte de a sta jos la birou sau de a face meditație înainte de a găti cina.

Organizațiile trebuie să respecte și limitele rolului. Aceasta presupune clarificarea momentului în care angajații trebuie să fie disponibili și stabilirea unor politici clare cu privire la accesul prin e-mail și telefon în afara programului de lucru.

Efecte pozitive si negative ale muncii de acasa. Mai puțina distragere

Munca de acasă poate crea oportunități pentru angajați să se angajeze în „muncă profundă” – focalizarea unei sarcini solicitante, fără distragere. Îi ajută pe angajați să se angajeze pe deplin cu munca lor atunci când lucrează și să fie mai prezenți psihologic cu familia atunci când nu lucrează.

Angajații care lucrează de acasă își pot interacționa timpul cu munca și familia, de exemplu folosind o pauză de lucru pentru a citi o poveste sau pentru a lua masa impreuna. Momentele de calitate ale legăturii cu părinții au un impact mai semnificativ asupra realizării academice a copiilor, a comportamentului și a bunăstării emoționale decât a cantității de interacțiuni.

Dar nu orice angajat are relațiile de familie apropiate, iar contactul cu colegii de muncă poate fi o sursă esențială de sprijin pentru mulți lucrători. Angajații care participă la discuții mici la birou experimentează emoții mai pozitive, isi ajuta colegii și își încheie ziua de lucru într-un cadru mai bun.

Spontaneitatea vorbirii la birou este greu de replicat într-un context virtual, astfel încât angajații care lucrează de acasă pot experimenta singurătatea. Acest lucru poate duce la depresie, insomnie și abuz de substanțe. În ceea ce privește moartea și boala, singurătatea se află în aceeași ligă cu fumatul, obezitatea și alcoolismul.