LIVE VIDEO – Ediţie BZI LIVE despre ”starea” Limbii române şi cea de-a treia ediţie (apărută la începutul acestui an) a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al Limbii române (DOOM3) alături de prof. univ. dr. Alexandru Gafton, decanul Facultăţii de Litere din cadrul UAIC Iaşi

Miercuri, 12 ianuarie 2022, începând cu ora 15.00 în Studioului BZI LIVE este programată o editie-dialog interesantă şi actuală! Despre ”starea” Limbii române şi cea de-a treia ediţie (apărută la începutul acestui an) a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM3) alături de prof. univ. dr. Alexandru Gafton, decanul Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi. Astfel, un punct fierbinte care va fi dialogat tine de ”schingiuirea” Limbii române, greşelile frecvenţe din vorbire şi discurs public, faptul că se citeşte din ce în ce mai puţin, marii scriitori fiind efectiv daţi uitării! De asemenea, despre realităţi academice, comunitatea facultăţii şi Universităţii din care face parte, realităţi din zona lingvisticii şi literaturii vor fi alte aspecte atinse în această producție media din Platoul BZI LIVE!

O nouă ediţie, a treia, a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al Limbii române (DOOM3), apărut la Editura Univers Enciclopedic

A treia ediţie a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al Limbii române, apărut la Editura ”Univers Enciclopedic”, ianuarie 2022, poate fi cumpărat prin comenzi, on-line, începând de joi, 6 ianuarie, iar din librarii de pe 8 ianuarie, au precizat oficialii Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Romane. Volumul, având ca autori pe Ioana Vintila-Radulescu şi Cristina Aranghelovici, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, girat de un amplu grup de cercetători ai Institutului, este o ediţie nouă, integral verificată şi substanţial îmbogăţită, a DOOM2 (2005), totalizând aproximativ 64.500 de cuvinte, dintre care în jur de 3.500 sunt nou introduse. Sunt şi modificări la cuvinte deja existente, aici fiind vorba de aproximativ 3.000 de modificări. O parte din cuvintele noi sunt mai ales de origine engleză care au pătruns în limba, majoritatea, în ultimii 15-20 de ani.

Termeni precum „breaking news”, „afterschool”, „selfie”, „take away”, în DOOM3

Vorbim de termeni precum „breaking news”, „afterschool”, „selfie”, „take away”, ”all-inclusive”, ”call-center”, ”fake news”, ”check-in” sau ”city-break”. Printre noutăţi sunt şi cuvintele intrate în perioada pandemiei, care nu sunt mai mult de 20, precum coronavirus, coronasceptic, izoleta, a carantina. Dintre cuvintele nou introduse în DOOM3, unele sunt abrevieri devenite cuvinte (de exemplu ARN); locuţiuni adjectivale (ce fel de), adverbiale (pe şleau); conjuncţionale (astfel că); interjecţionale (ei bine); prepoziţionale (în/la stânga); pronominale (cine ştie ce/cine); membri ai unor (mini)serii (astronime, denumiri ale instrumentelor muzicale şi al instrumentiştilor respectivi din orchestră în jargonul profesional al acestora şi alţi termeni muzicali, nume ale unor substanţe, ale zodiilor, ale zonelor geografice, termeni gramaticali.

În plus, au fost introduse elemente precum nume proprii în măsura în care au legătură cu substantive comune din DOOM3 şi se scriu, se pronunţă sau/şi se comportă din punct de vedere gramatical diferit de acestea. Au fost introduse omografe ale unui cuvânt-titlu existente, de exemplu marker (gena) sau scapata (a apune), alături de marker (creion) şi scapata (a sărăci); substantive feminine (în special nume de ocupaţie) atestate, dar încă rar folosite, de exemplu dramaturga alături de dramaturg; verbe cu valoare reflexivă sau şi impersonală care implică şi diferenţiere semantică, spre exemplu înnopta (a se face noapte) şi revarsa (a se răspândi) alături de înnopta (a petrece noaptea) şi reversa (a împrăştia). Au intrat în acesta şi multe cuvinte din zona culinară care au origini îndepărtate, exotice: oregano, chili, caju. Tot la noutăţi mai sunt şi alte cuvinte uzuale dar care nu erau prinse în DOOM până acum: CNP, Casco, colivareasă, căpşunar.

Cine este decanul Facultăţii de Litere din Iaşi, profesorul Alexandru Gafton

Prof. univ. dr. Alexandru Gafton este Şeful Catedrei Limba Romană şi Lingvistică Generală din cadrul Facultăţii de Litere de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Domenii de competenţă ale profesorului universitar sunt: lingvistică diacronică (istoria Limbii române, fonetica istorică, etimologie, semasiologie); filologie (tehnica editării textelor vechi, paleografie); traductologie; biblistica; sociolingvistica. Domenii de interes ştiinţific: antropologie culturală. Prof. univ. dr. Alexandru Gafton (n. 17 iulie 1966, Cavnic, Maramureş) este un reputat lingvist şi filolog roman.

Elev al profesorului Vasile Arvinte, prof. univ, dr. Alexandru Gafton devine licenţiat în Filologie la Iaşi, în 1994

În anul 1995 devine preparator la Catedra de Limba romană şi lingvistică generală a Facultăţii de Litere – Universitatea ”Cuza” din Iaşi. Bursier al Universităţii Konstanz (Germania, 1998). În anul 2000 obţine titlul de doctor în Filologie, elaborând o teză de istorie a Limbii române vechi, sub îndrumarea profesorului Vasile Arvinte. Din anul 2005 este profesor universitar la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” , din Iaşi. Din anul 2008 este conducător de doctorat. Este profesor invitat la Universitatea Zürich – Austria. Este iniţiator şi organizator, alături de colegii universitari de la Litere Sorin Guia şi Ioan Milica al Conferinţei Naţionale ”Text şi discurs religios”. Este editor, împreună cu aceiaşi, al revistei Conferinţei, şi membru fondator al Asociaţiei Culturale ”Text şi discurs religios”. Fondator şi editor-sef al revistei de lingvistică diacronică ”Diacronia”.

Autor al unor valoroase volume dedicate Limbii şi literaturii romane

Printre volumele semnate de prof. univ. dr. Alexandru Gafton pot fi enumerate: ”Elemente de istorie a Limbii române” , Editura ”Restituţio”, Iaşi, 2001; ”Evoluţia Limbii române prin traduceri biblice din secolul al XVI-lea. Studiu lingvistic asupra Codicelui Braţul în comparaţie cu Codicele Voronetean, Praxiul Coresian şi Apostolul Iorga” , Editura Universităţii ”Cuza” , Iaşi, 2001; ”Introducere în paleografia romano-chirilica” , Editura UAIC Iaşi, 2001; ”După Luther. Edificarea normei literare româneşti prin traduceri biblice” , Editura UAIC, Iaşi, 2005; ”Palia de la Orăştie” (1582), II. Studii (în colaborare cu V. Arvinte), Editura Universităţii ”Cuza”, Iaşi, 2007; ”De la traducere la normă literară” , Editura UAIC, Iaşi, 2012.