După greșeli de miliarde, Ciolacu cere încredere: România, pregătită pentru încă un experiment?

Premierul Marcel Ciolacu a deschis ultima ședință de guvern din acest an cu un discurs menit să justifice adoptarea unui pachet de măsuri fiscale și economice controversate, menite să reducă deficitul bugetar.

Într-un ton apăsat, Ciolacu a explicat că deteriorarea situației economice din Europa, începând cu luna octombrie, a afectat inevitabil și România, unde cheltuielile guvernamentale au depășit estimările cu 69 de miliarde de lei.

„Nimeni nu poate contesta că am făcut investiții record în infrastructură, că am mărit pensiile și salariile sau că am plafonat facturile la energie pentru populație. Însă, acum trebuie să adoptăm măsuri pentru a proteja România de riscuri financiare majore,” a declarat premierul, subliniind că lipsa de acțiune ar însemna „scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și recesiune”.

Ciolacu, lecții de eficiență după mandate în care eficiența a lipsit

Printre măsurile anunțate, Ciolacu a precizat înghețarea salariilor bugetarilor și eliminarea sporurilor, reducerea fondurilor pentru partidele politice cu 25% și înghețarea angajărilor la stat. Totodată, a promis reforme în sistemul fiscal, eliminarea unor facilități fiscale și înființarea unui Departament pentru eficientizarea activității guvernamentale.

Premierul a respins eticheta de „austeritate”, susținând că măsurile actuale sunt mult mai puțin dure decât cele aplicate în trecut.

„Nu voi fi popular, dar voi fi eficient. Criticați-mă pe mine, dar lăsați România să se dezvolte,” a fost apelul său final.

Deși Ciolacu încearcă să proiecteze imaginea unui lider decisiv, măsurile anunțate sunt întâmpinate cu scepticism de către populație, care vede în ele o povară suplimentară într-un an deja dificil din punct de vedere economic.