Dr. Tudor Ciuhodaru, mic ghid de supraviețuire în caz de cutremur: „Atenție, iată ce nu trebuie să faceți”

Dr. Tudor Ciuhodaru a transmis un mic ghid de supraviețuire în caz de cutremur. Recomandările vin după ce s-au înregistrat mii de morți și zeci de mii de răniți în urma producerii mai multor cutremure devastatoare în Turcia.

„Ce să (NU) faci în caz de cutremur. Mic ghid de supravieţuire în caz de cutremur. NB. În Iaşi un cutremur de grad seismic ridicat pe durata nopţii ar produce peste 9500 de victime și peste 30.000 de oameni ar rămâne fără adăpost. Asta doar conform simulărilor

1. În casă: dacă te afli într-o clădire rămâi acolo şi protejează-te! Procedurile recomandate în Japonia şi Statele Unite („duck, cover and hold”) sunt simple şi asigură protecţia individuală prin trei mişcări simple: ghemuit, acoperit şi protejat.

E preferabil să vă ghemuiţi cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme şi să vă acoperiţi capul cu braţele sau palmele, pentru protecţie. Vă puteţi asigura protecţie suplimentară adăpostindu-vă lângă diverse obiecte solide, ce vă pot proteja, lăsând un spaţiu gol lângă ele în caz de prabuţire, şi cât mai departe de ferestre.

Cel mai sigur este spaţiul dintre două obiecte mari (între 2 paturi, două maşini, între două rânduri de birouri) ce delimitează aşa zisul triunghi al supravieţuirii sau lângă un obiect mare, voluminos, cum ar fi maşina de spălat, frigiderul, aragazul, lângă piciorul patului, în faţa unei canapele, lângă piciorul unei grinzi.
a) Dacă sunteţi în bucătărie, în primul rând închideţi aragazul şi depărtaţi-vă de bufetul din care poate cădea vesela.
b) Dacă sunteţi în pat, rămâneţi acolo şi acoperiţi capul cu o pernă. Pe peretele lângă care este aşezat patul nu e recomandat să aveţi tablouri grele sau alte obiecte care v-ar putea răni în caz de cutremur.

Dr. Tudor Ciuhodaru: Ce să nu faceţi? Atenţie!!!

Pe durata cutremurului nu este recomandată evacuarea, mai ales din clădirile mari, întrucât ieşirea este dificil de găsit iar scările au risc crescut de prăbuşire. Tocul uşii nu vă oferă protecţie dacă nu este încadrat în structura clădirii.

2. Pe stradă: Căutaţi spaţii cât mai largi şi asiguraţi protecţia individuală. Nu staţiona lângă clădiri, mai ales cele cu multe structuri care se pot prăbuşi în timpul şi după cutremur, precum ornamente, tencuiala, coşuri sau ţigle.
Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Sub nicio formă nu vă adăpostiţi sub balcoane sau stâlpii de înaltă tensiune.

3. În maşină: opriţi maşina la distanţă de clădiri sau de stâlpii de pe marginea străzii.
Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Evitaţi apropierea benzinăriilor sau a stâlpilor de înalta tensiune.

4. În locuri publice aglomerate (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de şedinţe) nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă şi vecinii de pe rând.

Ce ar trebui să avem pregătit în trusa de supravieţuire: apa, alimente uşoare şi compacte (bomboane cu zahăr, biscuiţi uscaţi), medicamente personale, analgezice şi antiseptice, telefon mobil, lanternă, baterii, fluier, aparat de radio şi actele personale.
Şi nu în ultimul rând, aţi văzut şi dumneavoastră, nu suprasolicitaţi reţelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgent de 112. Daţi cel mult un sms ca să confirmaţi celor dragi că sunteţi bine.

Pentru o reală eficienţă noţiunile de prim ajutor trebuie să fie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulţiri. Repetiţio est mater studiorum. Predarea acestor ore de educaţie pentru sănătate ne va permite să ştim cum să acţionăm atât pentru a ne proteja pe noi cât şi pentru a-i salva pe alţii. Legea mea privind orele de educaţie pentru sănătate este deja depusă în parlament.
Sper să susțineți acest demers.