Dr. Raluca Prepeliță trage un semnal de alarmă: Cazurile de depresie și anxietate s-au dublat în timpul pandemiei de Covid-19!

Cazurile de depresie și anxietate s-au dublat pe durata pandemiei de Covid-19. Deși tuturor ieșenilor le-a fost greu să se adapteze noilor condiții impuse de Starea de Urgență și de Alertă, cei mai afectați au fost, fără doar și poate, adolescenții și tinerii. Totodată, numeroase cazuri de depresie și anxietate au fost înregistrate și în rândul persoanelor vârstnice. La nivel global, procentul populației afectate de anxietate și depresie a crescut îngrijorător de mult, această afecțiune psihiatrică afectând circa 25-35% din totalul populației.

Depresia este în prezent cea mai frecventă afecțiune psihiatrică. Conform unui studiu efectuat de Organizația Mondială a Sănătații, depresia afectează, la nivel global, circa 121 de milioane de persoane. Anual, 3-15% din totalul populație mondiale se confruntă cu cel puțin un episod depresiv, iar 0,4-5% cu episoade depresive severe. La nivel european, 58 din 1000 de adulți se confruntă cu tulburări depresive majore. Toate aceste statistici sunt un adevărat semnal de alarmă care îi face pe specialiști să preconizeze faptul că în următorii ani depresia va deveni prioritară ca problemă de sănătate publică.

Cazurile de depresie și anxietate s-au dublat în timpul pandemiei: Cei mai afectați ieșeni au fost adolescenții și tinerii

Numărul pacienților care au solicitat ajutorul medicilor de la Institutul de Psihiatrie ”Socola” Iași a crescut cu circa 35-40% în timpul pandemiei de Covid-19. Au fost perioade când, la urgențe, au fost internate zilnic 20 de persoane. Printre pacienţii care s-au luptat cu depresii severe s-au numărat foarte mulți adolescenți, adulți tineri și vârstnici. Socializarea redusă din timpul pandemiei, dificultatea cu care ieșenii s-au adaptat la noul stil de viață, munca de acasă și imposibilitatea de a petrece timp în aer liber sunt doar câteva motive care au făcut ca numărul persoanelor diagnosticate cu depresie și anxietate să explodeze în timpul pandemiei.

”Pandemia de Covid-19 a debutat brusc, astfel încât evenimentul a afectat mare parte din populație, din toate categoriile de vârstă, inclusiv pacienți care nu erau anterior în evidența serviciilor de sănătate mintală. Adulții tineri și adolescenții dețin primele locuri, ca procent de populație afectată, următorii fiind vârstnicii. Starea de urgență și impunerea restricțiilor au influențat negativ evoluția anxietății și depresiei, deoarece oamenii au resimțit-o ca pe o perioadă de tranzit spre adaptarea la noul status, cel pandemic. Dacă vorbim despre pacienții cu tulburări psihice în tratament anterior intrării în pandemie, s-a observat agravarea simptomatologiei anxios-depresive, respectiv apariția sau creșterea frecvenței atacurilor de panică, însoțite de simptome disvegetative (transpirații profunde, creșterea frecvenței cardiace, senzația de nod în gât, cefalee, parestezii), stări de neliniște interioară, frica de îmbolnăvire sau de moarte, tulburări de somn, gânduri obsesive de îmbolnăvire sau de moarte, ceea ce a dus la o creșterea a cazurilor prezentate în urgență la Camera de gardă a Institutului pentru modificarea schemei terapeutice sau pentru internare și conduită terapeutică în supraveghere medicală”, a spus medicul Raluca Prepeliță.

Adresabilitatea populației către serviciile de psihiatrie aproape s-a dublat

Medicii de la Institutul de psihiatrie ”Socola” din Iași au observat o creștere importantă a adresabilității față de anul 2019, înainte de declanșarea pandemiei de Covid-19.

”Creșterea adresabilității în serviciile de psihiatrie cu aproximativ 35-40% față de anul 2019 s-a datorat și cazurilor noi, diagnosticate cu anxietate și depresie, apărute în context pandemic. Socializarea redusă, uneori doar prin mijloace electronice, dificultatea de adaptare la noul mod de organizare a activităților, lipsa practicării activităților sportive și a petrecerii timpului liber în natură, modificarea modului de lucru (exceptând cadrele medicale și alte câteva categorii) și a stilului de viață sunt factori ce au influențat procentul cazurilor noi diagnosticate cu tulburări psihice din categoria nevrozelor. Preocuparea excesivă asupra sănătății atât mintale, cât și fizice, în context pandemic, a exercitat o influență negativă asupra cazurilor mai sus menționate”, a declarat dr. Raluca Prepeliță, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie ”Socola” Iași.

Cum recunoaștem depresia și cum luptăm contra ei? Sfaturi de la medicul psihiatru Raluca Prepeliță

Sunt câteva semnale care pot indica prezența unei depresii, astfel că este recomandat să acordăm importanța cuvenită tulburărilor de somn, tulburărilor de alimentație, fluctuaților de greutate și stărilor continue de oboseală. Dr. Raluca Prepeliță a precizat că, spre deosebire de ani trecuți, ieșenii nu mai consideră rușinos să se adreseze medicului psihiatru, astfel că majoritatea solicită ajutor specializat din proprie inițiativă.

”Senzația de «gol interior», dispoziția deprimată, scăderea interesului și a plăcerii față de efectuarea activităților preferate anterior, tulburările de somn(insomnia sau hipersomnia), stima de sine scăzută, tulburările de alimentație însoțite de fluctuații de greutate, anxietatea paroxistică, oboseala extremă, tendința la izolare socială, lipsa speranței sunt predictori ai debutului tulburării depresive. Familia și prietenii sunt cei care pot identifica rapid dacă cineva din apropierea lor și-a schimbat comportamentul în sensul mai sus descris, deoarece această modificare este vizibilă. Ceea ce este «îmbucurător» pentru specialiștii din sfera sănătății mintale este faptul că aproximativ 60% dintre cei care au solicitat ajutor s-au prezentat din propria inițiativă, începând invariabil discursul cu declarația «parcă nu mai sunt eu, fără viață parcă, nu mai pot lupta, ceva mă trage înapoi, m-am schimbat și am hotărât să solicit un consult de specialitate», ceea ce pentru noi înseamnă că stigma legată de psihiatrie cunoaște o scădere în percepția populației generale. Alimentația echilibrată, organizarea activității zilnice, inclusiv includerea de timp pentru relaxare, menținerea socializării și a relaționării interumane, practicarea diferitelor tipuri de activități sportive, stabilirea unui program de odihnă, informarea din surse sigure sunt doar câteva dintre direcțiile de prevenție a tulburării depresive”, a adăugat dr. Raluca Prepeliță.

Pe durata pandemiei de Covid-19, un procent de 25-35% din populația globului a fost afectată de anxietate și depresie. Astfel, se estimează că, în următorii ani, depresia va constitui cea mai mare problemă de sănătate globală.

”Anterior pandemiei Covid-19, statisticile arătau ca depresia va ocupa în câțiva ani primul loc ca diagnostic în serviciile de sănătate mintală și va fi prioritară ca problemă de sănătate publică. După ridicarea restricțiilor această ipoteză a devenit veridică, în sensul în care deja procentul celor afectați de anxietate și depresie se situează în intervalul de 25-35% din populația generală” a precizat medicul primar psihiatru din cadrul Institutului de Psihiatrie ”Socola” Iași.

Nici statisticile de la nivelul Iașului nu sunt deloc îmbucurătoare, cazurile de depresie și anxietate dublându-se pe durata celor 2 ani de pandemie.