Doi antreprenori din Iași, tată și fiu, vor să dea lovitura cu o afacere de 44.000 de euro, în plină pandemie COVID-19. Banii i-au primit prin programul Start-Up Nation

Antreprenorii din Iași care au obținut banii prin programul Start-Up Nation au investit banii într-o afacere cu sucuri naturale. Alți ieșeni care au primit banii în plină pandemie COVID-19 au dezvoltat cu cei 44.000 de euro micile afaceri. Cu banii de la stat au achiziționat noi echipamente necesare creșterii producției. Antreprenorii din Iași au investit în afaceri, în ultimii doi ani, 18 milioane de lei, bani de la bugetul de stat

Antreprenorii din Iași care au obținut banii prin programul Start-UP Nation au investit banii în afaceri de succes cu sucuri naturale sau pâine artizanală. Din cauza măsurilor luate de autorități privind pandemia COVID-19, beneficiarii din Iași care aveau deja achiziționate echipamentele după ce au făcut creditul punte la bănci au fost nevoiți să plăteacă dobânda lunară mai multe luni față de cum plănuiseră. Astfel, au așteptat banii prin programul Start-Up Nation care au întârziat din cauza pandemiei, nefiind permise controalele la beneficiari și nici accesul în instituția care gestionează acordarea fondurilor de la stat.

Victor Godoroja: „Normal că mai este cerere pe piață pentru sucuri, pentru că noi nu facem ce fac alții”

Victor Godoroja, inginer horticol care va demara împreună cu tatăl sau o afacere cu sucuri naturale, a investit 44.000 de euro în afacere.

„În două săptămâni va fi gata hala de producție de la Huși. Noi o s-o facem așa cum cer regulile de protecție sanitare, așa cum ne-a cerut DSVSA. Normal că mai este cerere pe piață pentru sucuri, pentru că noi nu facem ce fac alții. Vrem să facem suc din struguri combinat cu alte fructe. Pe piață sunt numai sucuri cu sfeclă, cu măr, cu morcov. Normal că se folosește sfecla, morcovul, pentru că sunt ieftine. Ce scoatem noi pe piață e diferit față de ce au producătorii. În România mai este un singur producător care vinde suc din fructe, așa cum vrem noi să facem. Noi ne gândim să producem în jur de 60-80 de tone de suc natural. Le vom ambala în cutii de 30-40 de litri, iar în funcție de cerințe vom face sticle de 1 litru, doi, 3, cum vor clienții”, spune Victor Godoroja.

Victor Godoroja: „Oamenii s-au obișnuit să mănânce ce e frumos, nu ce e gustos. Au pierdut din calitatea gustului”

Antreprenorul are deja o plantație de viță-de-vie pe două hectare, iar materia primă de care mai are nevoie o va obține de la producătorii din Iași.

„Am ratat într-adevăr cireșele și merele verzi pentru a face sucuri, dar ne vom apuca de struguri și vom face sucuri din struguri, combinat cu alte fructe, cu mere, cu vișine. Noi la baza sucurilor vom folosi strugurii, pentru că au suficient zahăr. Se găsesc foarte greu fructe la producători pentru că anul acesta a fost greu și la moldoveni, și la noi și e producție puțină. Vin pe piață fructe din afară. Oamenii s-au obișnuit să mănânce ce e frumos, nu ce e gustos. Au pierdut din calitatea gustului. E exact ca la ruși. Mănâncă fructe din Rusia frumoase, aspectuoase, dar habar nu au cum sunt produse”, susține Victor Godoroja.

Producătorii de sucuri cumpără fructe mai scumpe în anul 2020 din cauza producției mici

Sucurile din fructe vor fi comercializate la târguri și online.

„Ne vom organiza după ce avem prima producție și vom participa la târguri ca să interacționăm cu clienții sau vom vinde online. Am discutat deja pentru participarea la târguri și după ce vom culege strugurii pentru vin, vom avea și prima producție de sucuri. E mai scump să cumpărăm anul acesta fructele. Am găsit cu greu un producător cu 20 de hectare cu livadă cu mere și o să le luăm la prețul pentru industrie. La piersici, caise, e prețul mai mare cu vreo 30 la sută pentru că anul acesta nu a fost producție”, spune Victor Godoroja.

Brutărie artizanală, afacere dezvoltată la Iași cu banii obținuți prin programul Start-Up Nation

Mariana Leț, antreprenoare din Iași care deține o brutărie artizanală, a depus dosarul de decontare a sumelor prin programul Start-Up Nation în luna martie 2020.

„Eu am avut ghinionul să depun dosarul chiar înainte de starea de urgență. După aceea nu s-a mai putut face nimic. Băncile nu puteau verifica echipamentele, Agenția (n.r- Oficiul pentru Cooperație și IMM-uri Iași) nu interacționa cu publicul, cu beneficiarii. Am fost două luni pe pauză. Am primit banii în luna mai după ce am fost și am mai depus niște documente. Când am văzut banii în cont, nu credeam că citesc bine, pentru că nu mă așteptam să-i primesc”, susține Mariana Leț.

Mariana Leț, antreprenoare din Iași: „Am luat cuptoare, dospitoare, mașina pentru transport marfă, cernător, rastel”

Ieșeanca produce de peste 4 ani pâine artizanală, afacere în care a investit 25.000 de euro. Pentru că a văzut interesul crescut din partea clienților pentru produsele din brutărie, a depus un proiect în programul Start-Up Nation care a fost aprobat.

„Toți care au avut proiecte pe acest program au așteptat banii pentru că aveau nevoie de ei, plăteau dobânda la bănci. Noi am respectat toate condițiile, am luat cuptoare, dospitoare, mașina pentru transport marfă, cernător, rastel. Noi suntem corecți, dar statul nu e corect cu noi”, mai spune Mariana Leț.

Antreprenorii din Iași au investit în afaceri 18 milioane de euro, bani obținuți prin programul Start-Up Nation

Potrivit Agenției pentru IMM-uri Iași, în perioada 2018-2019 au fost încheiate 411 contracte cu antreprenorii din Iași. Valoarea totală a proiectelor este de 18.459.412 de lei. De la lansarea primei ediții a programului Start-Up Nation, până în prezent, Iașul este județul din zona Moldovei cu cel mai mare număr de beneficiari. În anul 2017, când s-a lansat pentru prima dată programul Start-Up Nation, au primit finanțarea 400 de ieșeni, în anul 2018, 700 de antreprenori și-au înființat afaceri cu bani de la stat, iar anul acesta vor primi banii 411 beneficiari. Ca urmare a implementării acestor proiecte, derulate cu finanțare de la buget, au fost create peste 2.000 de noi locuri de muncă. Antreprenorii din Iași au investit în domenii precum domeniul IT, alimentație publică, în locuri de joacă sau în domeniul auto.