Dispar de pe rafturi cele mai consumate produse! Oamenii de afaceri care au investit milioane de euro vor să închidă totul și să-și încerce norocul cu altceva. „Nu vreau să ies din casă în patru scânduri”

Oamenii de afaceri din Iași care dețin ferme piscicole vor să renunțe la investițiile de milioane de euro. Lipsa forței de muncă, triplarea chiriei, creșterea prețului la furaje, furturile din ferme, dar și birocrația sunt câțiva dintre factorii care îi determină pe fermierii din Iași să se orienteze spre alte domenii

Oamenii de afaceri din Iași cu ferme piscicole pe mii de hectare vor să renunțe la afacerile cu tradiție. Fermieiri sunt nemulțumiți că, deși sunt corecți și aduc venituri la bugetul de stat, nu sunt ajutați de autorități, ci li se pun piedici. Unul dintre marii piscicultori din Iași, cu 120 de angajați, care vinde în pescăriile din aproape toată zona Moldovei, respectiv Iași, Bacău, Suceava, Botoșani și în rețelele de supermarketuri Carrefour, Selgros și Cora, susține că se gândește să renunțe la afacere.

„Încă nu am luat o hotărâre, dar mă gândesc serios să renunț. Nu vreau să ies din casă în patru scânduri, ca domnul Huian (n.r.- Gheorghe Huian, piscicultor din Iași), Dumnezeu să-l ierte!, care a muncit toată viața în piscicultură și la o vârstă destul de tânără a murit. Nu e corect. Am rămas un gust amar zilele astea, după ce am avut control de la ANAF. În 48 de ore să le dau toate documentele pentru ultimii 5 ani. Asta-i atitudine? Deja este suspect la momentul controlului. Tu, ca antreprenor, trebuie să stai în poziția ghiocelului, în fața unor inspectori. Nu e normal așa. Nouă ni se pun mereu piedici. Suntem stresați mereu că expiră cursurile pentru protecția mediului, securitatea în muncă, în fiecare an avem de plătit pentru astea și e vorba de timp, nu neapărat de bani”, susține Diadem Atodiresei, piscicultor din Iași.

Diadem Atodiresei, piscicultor din Iași: „Vă spun că în 4-5 ani nu mai mâncați pește românesc”

Ieșeanul spune că ar putea să vândă către un fond de investiții, dar măcar să obțină banii cheltuiți cu afacerea sa, care se ridică la câteva milioane de euro.

„În România, mai nou, sunt așa-zise fonduri de investiții care au preluat ferme piscicole. Probabil că au sprijin politic și de asta vor să investească aici. Mulți dintre colegii mei se gândesc să renunțe și au mari probleme financiare. Cormoranii fac mari probleme și nu se iau măsuri. Vă spun că în 4-5 ani nu mai mâncați pește românesc. Tot ce se vinde în supermarketuri provine din Ungaria, Cehia.

Ungurii se trezesc la 7 dimineața și vin la fermă, iar la ora 15:00 pleacă din fermă. Eu păzesc 24 de ore din 24 pentru că am și problema hoților, angajați bătuți de hoți, cu zile de concediu medical, ca să pot să am ce vinde. România e țara fără legi. Mă gândesc să renunț la afacere și să recuperez măcar investiția. O să fac o analiză și o să vedem ce o să facem. În afacere am investit milioane de euro”, mai spune Diadem Atodiresei, piscicultor din Iași.

Gheorghe Tofan, piscicultor din Iași: „Muncim ca să supraviețuim”

Un alt piscicultor din Iași care administrează 270 de hectare, în zona Larga Jijia, susține că cea mai mare problemă din ferma sa sunt hoții.

„Nu renunț acum, dar orice e posibil în condițiile actuale. Avem probleme cu criza de oameni, furajele scumpe, mulți hoți de prin sate, care ne fură tot anul. Anul acesta am mărit prețul la pește cu 1,5 lei sau cu un leu pentru că altfel nu justificăm cheltuielile. Muncim ca să supraviețuim”, susține Gheorghe Tofan, piscicultor din Iași, care comercializează pește în Iași și Neamț.

Potrivit lui Cătălin Platon, președinte ROMFISH, triplarea chiriei în anul pandemiei a fost ultima lovitură pentru piscicultori.

„Toată lumea a fost sprijinită real sau declarativ, în pandemie, numai în acvacultură s-a triplat redevența. La ora actuală sunt câteva procese pe rol. Stând de vorbă cu fermierii zilnic, să știți că sunt mulți care vor să renunțe. În momentul în care ai lăsat o fermă pe uscat, repunerea ei în circuit nu doar că va costa foarte mulți bani, dar va dura. Mai mult, biodiversitatea își mută sediul. Problema cormoranilor nu a fost rezolvată. Nu mi se pare normal ca un operator economic să nu-și poată proteja ferma. Din calculele făcute, paguba estimată la nivelul României este de 20.000 de tone de pește, iar la o fermă se reduce cu un sfert producția”, susține Eugen Cătălin Platon, președinte ROMFISH.

Eugen Platon, președinte ROMFISH: „Hrana este cea mai scumpă, apoi sunt cheltuielile cu forța de muncă”

Mai mult, au crescut cu 60 la sută prețurile la furaje, hrana peștilor fiind cea mai mare cheltuială în orice fermă.

„Hrana este cea mai scumpă, apoi sunt cheltuielile cu forța de muncă. Aceasta este concentrată preponderent pe activități de pază, și nu pe cele productive”, mai spune Eugen Platon, care susține că trendul european este de a produce crap bio, dar cu costuri mai mari, lucru care dezavantajează fermierii.

„Mai este ceva crap bio în Germania, foarte puțin. Diferența între un crap crescut cu furaje bio, față de unul crescut în regim natural, cu furaje bune, la care nu intervenim ca la anumite specii, să-i facem lumină, să mănânce mai mult, nu există. Va fi însă o diferență de costuri. Au fost câțiva care au făcut conversia, prin anul 2013, la ferme bio. Iar la raft, prețul lor cu prețul nostru, al celor tradiționali, era același. Până la urmă, acvacultura asigură siguranța alimentară a populației și statul ar trebui să intervină cu niște subvenții, să impulsioneze acest domeniu”, mai spune Eugen Cătălin Platon, președinte ROMFISH.

În Iași sunt 29 de exploatații piscicole, din care opt au contracte cu Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, și reprezintă 80 la sută din producția județului.