Din cauza temperaturilor tot mai ridicate, o parte din lacul Beliș din Cluj a secat. Istoria bisericii din adâncuri – VIDEO

Seceta masivă din ultima perioadă se resimte și la nivelul lacurilor din țară. Spre exemplu, coada lacului Beliș din Cluj a secat din cauza temperaturilor tot mai ridicate. Nivelul apei a scăzut cu câţiva metri, iar lucrurile nu par să se îndrepte pentru că în următoarele zile vor fi temperaturi extrem de ridicate.

Coada lacului Beliș din Cluj a secat

Deși este ceva normal ca în perioada verii, apa din lacul Beliș  din Cluj să scadă, anul acesta, seceta a accentuat acest fenomen, iar efectele sunt destul de grave. Astfel ca la coada lacului apa a secat, iar pământul a început să crape.

Precizăm faptul că lacul de acumulare Beliș este amplasat la 900 de m altitudine și se întinde pe o distanță de 13 km. La 37 de km distanță de acesta se află lacul Tarnișa, care și el a scăzut, dar nu la fel de mult. De altfel, cele două lacuri comunică între ele printr-un canal construit prin munți, în perioada comunistă.

Iar din păcate, situația nu pare să se îndrepte prea curând pentru că prognoza meteo din perioada următoare nu anunță ploi, ba chiar din contră. Maximele nu vor scădea sub 30 de grade Celsius. Lacul Beliş-Fântânele este un lac artificial de acumulare, aflat în Munţii Gilăului, judeţul Cluj.

Acesta a fost proiectat şi amenajat în anii 1970-1974, în scop hidroenergetic, pe cursul râului Someşul Cald, la confluenţa dintre munţii Gilăului, munţii Vlădeasa şi Muntele Mare. Sătenii din Beliş au fost nevoiţi să se mute în actuala vatră a satului.

Un fapt interesant este că vara, în cazul în care nivelul apei scade foarte mult, se pot vedea ruinele caselor abandonate de săteni.

De asemenea, seceta face ravagii și în județul Iași.

Ruinele unei aşezări distruse de regimul comunist

Satul a fost înghiţit de ape, ca urmare a deciziilor luate de regimul comunist cu privire la construirea unui baraj şi a lacului artificial de acumulare, Belis-Fântânele. Astfel ca cei 1300 de oameni ce locuiau în zonă, fie au murit, deoarece au refuzat să părăsească zona, fie au fost mutaţi în altă parte.

În urmă cu 10 ani, autorităţile locale au decis golirea lacului şi atunci a fost văzută biserica, în întregime, pentru ultima dată. Însă de-a lungul timpului, numeroşi scafandrii s-au aventurat şi au explorat lacul.

În momentul de faţă, fundaţia bisericii din lac se afla la 30 m adâncime.

Biserica înghiţită de ape datează din secoleul al 19-lea, iar legenda spune că a fost întemeiată de către ciobanii ce păşteau oile pe păşunile din zonă. O altă legendă mai spune că Biserica de sub lac mai este numită şi Biserica Urmanczy, numele provinind de la Ioan Urmanczy cel care în 1913 a construit biserica romano-catolică. Cu toate acestea, geneza acestei biserici rămâne o enigmă.

Biserica poate fi zărită în perioadele secetoase, alături de gospodăriile înghiţite de lac. Pe zidurile bisericii din lac au rămas conservate şi astăzi picturile de pe pereţi ce reprezintă îngeri şi fresce biblice.

De altfel. biserica a fost văzută complet ultima dată în urmă cu mai bine de 10 ani, când lacul Beliș din Cluj a fost golit. Atunci, când în 2011 lacul a secat, s-a putut vedea numai turla bisericii, suficient pentru că scafandrii să facă o explorare.