Dezvăluiri despre cruzimea incașilor după descoperirea unor lame mumificate – FOTO

Descoperirea unor lame mumificate de către arheologi dezvăluie cruzimea incașilor. Arheologii au descoperit primele exemplare cunoscute de lame mumificate. Blana acestora este încă strălucitoare și erau decorate cu panglici colorate. Lamele au fost sacrificate de celebrii incași din Peru, în urmă cu peste 500 de ani.

Lamele mumificate în mod natural au fost descoperite și studiate de cercetătorii de la Universitatea din Calgary și de o echipă de arheologi de la Universitatea Huamanga din Peru, în așezarea Inca din Tambo Viejo, în Valea Acari, pe coasta sudică peruviană, potrivit revistei Antiquity.

Lame mumificate de pe vremea incașilor, descoperite de arheologi

În timpul săpăturilor, arheologii au descoperit patru lame mumificate în mod natural sub podeaua unei clădiri, precum și o altă lamă în descompunere, cel mai probabil pentru că cineva a încercat să jefuiască rămășițele. Alături de mumiile lamelor cu blana strălucitoare, gropile conțineau pene viu colorate de păsări tropicale și, de asemenea, un număr de porci de guineea decorați.

Datarea cu radiocarbon a sugerat că animalele au fost ucise între anii 1432 – 1459, la scurt timp după ce în regiune s-au stabilit incașii.

Lamele erau sursă de hrană și ofrande

Lamele nu erau doar o sursă de hrană pentru incași, jucau un rol important în cultura lor, în spectacolele rituale și în viața politică. Descoperirea unor cuptoare mari și a altor urme de mâncare în zonă sugerează că lamele au fost cel mai probabil ucise ca un fel de sacrificiu la o sărbătoare. Această constatate se potrivește foarte bine cu ceea ce știu istoricii despre relația dintre lame și incași.

„Înregistrările istorice indică faptul că sacrificiile de animale erau importante pentru incași, care le-au folosit ca ofrande speciale pentru zeitățile supranaturale”, a declarat dr. Lidio M. Valdez, autorul principal al cercetării din cadrul Universității din Calgary. „Acesta a fost în special cazul lamelor, considerate a doua, ca valoare, după oameni în sacrificii”.

Studiul cercetătorilor de la Universitatea din Calgary și a echipei de arheologi de la Universitatea Huamanga din Peru citează, de asemenea, lucrări arheologice anterioare care susțineau că lamele maronii au fost sacrificate pentru Dumnezeul Creator (Viracocha), lamele albe pentru Soare și lamele de culoare mixtă pentru tunet.

„Ofrandele au făcut probabil parte din sărbători și adunări mult mai mari, sponsorizate de stat. Statul s-a împrietenit cu localnicii prin alimente și băuturi, consolidând alianțe politice, în timp ce plasarea de ofrande le-a permis incașilor să revendice terenul ca fiind al lor”, au precizat cercetătorii de la Universitatea din Calgary.

Dovadă a cruzimii: lamele erau îngropate de vii

Noua cercetare a scos la iveală și o surpriză destul de neplăcută. Potrivit unor relatări istorice sugerează că sacrificarea animalelor se făcea prin tăieturi în zona gâtului, dar aici nu s-au găsit dovezi ale acestei practici. Lipsa rănilor pe mumiile lamelor sugerează că animalele au fost îngropate de vii.

Aceasta este o nouă dovadă a cruzimii incașilor. Anul trecut, o descoperire arheologică a dezvăluit modul în care conducătorii incași ar fi arătat capetele tăiate și mutilate ale opozanților ca mijloc de a menține ordinea printre supuși.