Descoperire unică în pădurea Bârnova! Pentru prima dată în 16 ani de studiu a fost găsit acest exemplar! GALERIE FOTO (EXCLUSIV)

Dr. Alexandru Strugariu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, a făcut o descoperire unică în pădurea Bârnova. Au fost găsite, pentru prima dată în 16 ani de observație, 2 exemplare vii ale speciei de șerpi „Esculap”

Descoperire unică în pădurea Bârnova! Chiar dacă „șarpele lui Esculap” este o specie comună în România, acest gen nu a fost confirmat de prea multe ori în zona Moldovei în ultimii 20 de ani.

Astfel, găsirea a 2 exemplare vii reprezintă o descoperire unică în pădurea Bârnova. Alexandru Strugariu ar mai fi găsit în trecut doar 2 exemplare, dar moarte.

Descoperire unică în pădurea Bârnova: exemplare din specia „Șarpele lui Esculap”

În cadrul unui proiect de cercetare și observare, Alexandru Strugariu a găsit 2 exemplare vii ale speciei „Șarpele lui Esculap”. Cercetătorul susține că, în cei 16 ani de activitate, este prima dată când reușește să surprindă 2 exemplare vii din această specie. În trecut ar mai fi găsit 2 exemplare moarte, unul care părea călcat de tren și un altul – călcat de o mașină.

„E o specie larg răspândită în Europa și în România. A fost semnalată în majoritatea județelor. În Estul Moldovei, au fost foarte puține semnalări. Mă refer la Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, chiar și Suceava. În Pădurea Bârnova nu cred că s-au confirmat nici 10 observații în ultimii 20 ani. E o specie foarte greu de găsit. Își petrece foarte mult timp prin copaci. Vânează rozătoare și păsări, dar mănâncă și ouă de păsări. Când vorbesc despre 10 observații în ultimii 20 ani, includ și șerpi găsiți morți. Doar eu am găsit 2 morți. Și, acum, 2 vii au fost găsiți de echipa mea”, susține dr. Alexandru Strugariu, cercetător științific III la Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași.

În pădurile din jurul Iașului, în special în pădurea Bârnova, sunt întâlnite frecvent mai multe specii de șerpi comuni, neveninoși, care sunt protejate prin lege, cu excepția șarpelui de casă.

„Nu aș schimba nimic la zona Bârnova, e un habitat foarte bun, unde pot fi văzute 4 specii de șerpi. Șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de alun (Coronella austriaca), vipera lui Nikolsky (Vipera Nikolskii) și șarpele lui Esculap (Zamenis longissimus). Mai sunt și năpârci (Anguis colchica) – o specie de șopârlă apodă (fără picioare, seamănă cu un șarpe) – și gușteri (Lacerta viridis) – binecunoscuta șopârlă verde. Le-am văzut pe toate, sunt relativ comune în zonă, cu excepția «Șarpelui lui Esculap», a cărui observație reprezintă un eveniment”, declară dr. Alexandru Strugariu.

Proiect de cercetare fundamentală, la Iași

Observația inedită făcută de echipa de cercetare a fost posibilă datorită unui proiect de cercetare fundamentală care are loc la Iași.

„Recent, am câștigat un proiect de cercetare, intitulat «Semnificația Ecologică și Evolutivă a Polimorfismului Cromatic la Specii de Reptile cu Caracteristici Biologice Contrastante», finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării. În esență, studiem în teren și în laborator populații polimorfice (în care sunt șerpi de mai multe forme cromatice) de vipere și șerpi de casă. E un proiect de cercetare fundamentală, prin care încercăm să aflăm care sunt mecanismele ecologice și evolutive care mențin sau elimină polimorfismul cromatic în populații sălbatice. Scopul este de a studia rata de prădare din partea păsărilor, asupra viperelor cu zigzag și melanice (negre), atât în populații în care există ambele forme de vipere, cât și în zone în care există doar vipere negre”, completează dr. Alexandru Strugariu.

Au fost făcute studii similare și în Marea Britanie, unde s-a demonstrat că prădătorii înaripați ar recunoaște modelul „zig-zag” de pe spatele viperelor și, astfel, ar ataca predominant șerpi fără acest model.

„Noi vom putea testa pentru prima dată ce se întâmplă cu relația viperă – prădător, într-o populație polimorfică (cu ambele forme), cât și în populații pur melanice (unde toate viperele sunt negre). Așadar, vom pune 200 de vipere de plastilină în teren, 100 negre, 100 cu zigzag și, după câteva zile, le verificăm de urme de atac. Modelele sunt făcute cu o coloană de sârmă metalică și sunt priponite, ca să nu zboare păsările cu ele. Viviana Vicol e studentă noastră, de la Facultatea de Biologie, care își va face licența pe această temă. Ea, împreună cu câteva colege, au muncit la realizarea modelelor. Tocmai am făcut un astfel de experiment, dar mai simplu, în Delta Dunării, în cadrul unui proiect internațional, unde se compară ratele de prădare asupra viperelor de stepă în mai multe populații din Europa”, explică dr. Alexandru Strugariu.

De remarcat este faptul că, în luna mai 2022, a fost făcută această descoperire unică în pădurea Bârnova, în cadrul unui proiect de mare importanță științifică.