Deputaţii din Croația au decis dizolvarea parlamentului. Urmează alegeri anticipate

Deputaţii croaţi au votat joi, 14 martie, dizolvarea parlamentului, deschizând calea pentru noi alegeri legislative, ce trebuie să aibă loc în termen de două luni, mai precis până la data de 12 mai, informează Reuters şi HINA.

Conform calendarului electoral, alegerile urmau să se desfăşoare în toamnă, dar guvernul a optat pentru organizarea lor înaintea scrutinului din iunie pentru Parlamentul European, transmite Agerpres.

Decizia de dizolvare a fost luată cu votul unanim al celor 143 de deputaţi.

Ea a survenit după respingerea, în urmă cu 15 zile, a unei moţiuni de dizolvare depuse de opoziţie.

Unsprezece partide de opoziţie, conduse de Partidul Social Democrat (SDP) şi de Mozemo (stânga ecologistă), depuseseră o moţiune oficială de dizolvare a parlamentului în urma unui val de proteste împotriva politicilor Uniunii Democrate Croate (HDZ) conduse de prim-ministrul în funcţie, Andrej Plenkovic.

Se aşteaptă ca preşedintele croat Zoran Milanovic se anunţe oficial săptămâna aceasta convocarea alegerilor legislative.

HDZ, de centru-dreapta, a condus guvernul în ultimele trei legislaturi, iar Plenkovic deţine de opt ani mandatul de prim-ministru.

Parlamentul European adoptă o lege în premieră care ne apără de Inteligența Artificială

Într-o altă ordine de idei, reiterăm cum Parlamentul European a adoptat miercuri cu o largă majoritate – 523 de voturi pentru, 46 împotrivă şi 49 de abţineri – un text de lege care reglementează utilizarea inteligenţei artificiale, o legislaţie unică în lume.
Legea privind inteligenţa artificială, care este un regulament convenit în decembrie 2023 cu statele membre, îşi propune să garanteze siguranţa şi respectarea drepturilor fundamentale şi să stimuleze inovaţia.

Textul de lege urmăreşte să protejeze drepturile fundamentale, democraţia, statul de drept şi sustenabilitatea mediului în faţa sistemelor de IA cu grad ridicat de risc. Actul legislativ vizează şi să încurajeze inovaţia şi să asigure un rol de lider în domeniu pentru Europa. Regulamentul impune obligaţii în cazul inteligenţei artificiale, în funcţie de riscurile sale potenţiale şi de impactul preconizat, se menţionează într-un comunicat al PE.

Noile norme interzic anumite utilizări ale inteligenţei artificiale care ameninţă drepturile cetăţenilor, inclusiv sistemele biometrice de clasificare bazate pe caracteristicile sensibile ale persoanelor. Extragerea fără scop precis a imaginilor faciale de pe internet ori din înregistrările camerelor video cu circuit închis pentru a crea baze de date de recunoaştere facială se numără şi ea printre utilizările interzise. Nu vor fi permise nici recunoaşterea emoţiilor la locul de muncă şi în şcoli, atribuirea unui punctaj social, sistemele de poliţie predictivă – când acestea se bazează doar pe stabilirea profilului unei persoane sau pe analizarea caracteristicilor sale – şi IA care manipulează comportamentul uman sau exploatează vulnerabilităţile oamenilor.

Folosirea sistemelor de identificare biometrică de către organele de aplicare a legii este în principiu interzisă, cu excepţia unor situaţii enumerate în mod exhaustiv şi definite în mod strict. Sistemele de identificare biometrică „în timp real” pot fi instalate doar dacă se respectă garanţii stricte, de exemplu, dacă folosirea lor este limitată în timp şi geografic şi este aprobată în prealabil de o autoritate judiciară sau de un organ administrativ. Ele pot fi folosite, de pildă, pentru a căuta o persoană dispărută sau pentru a preveni un atac terorist. Folosirea acestor sisteme post-facto, respectiv sistemele de identificare biometrică „ulterioară”, este considerată un caz de utilizare cu grad ridicat de risc şi este posibilă doar în virtutea emiterii unei autorizaţii judiciare legate de o infracţiune penală.

Textul prevede şi obligaţii clare pentru alte sisteme de IA cu grad ridicat de risc, din cauza potenţialului lor ridicat de a afecta negativ sănătatea, siguranţa, drepturile fundamentale, mediul, democraţia şi statul de drept.