Decizie importantă pentru justiția din Malta în cazul lui Paul de România

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anulat recent o strategie folosită de autoproclamatul Prinț Paul al României și de alți condamnați care au fugit de justiția română. Prin decizia sa, CJUE, cu președintele Koen Lenaerts printre membrii completului, a stabilit că magistrații din statele membre ale UE nu pot refuza extrădarea către România pe motiv că autoritățile române nu pot prezenta procesul-verbal prin care judecătorii care au emis condamnarea și-au depus jurământul.

„Autoritatea judiciară de executare a unui mandat european de arestare emis în vederea executării unei pedepse nu poate refuza executarea acestui mandat pe motivul că procesul-verbal de depunere a jurământului unui judecător care a aplicat această pedeapsă nu poate fi găsit sau pe faptul că un alt judecător din același complet ar fi depus jurământul doar la numirea sa ca procuror”, se arată în hotărârea CJUE.

Curtea de Justiție a UE desființează noua strategie a condamnaților fugari

Prințul Paul al României a folosit această strategie pentru a contesta în Franța mandatul de extrădare emis de România. În 2023, în fața justiției din Paris, unde s-a refugiat, Paul de România a susținut că unul dintre judecătorii completului de la Înalta Curte care l-a condamnat nu ar fi depus jurământul cu 25 de ani în urmă. Conform G4Media, acest magistrat este Ionuț Matei, membru al completului care l-a condamnat.

Ionuț Matei este judecător din 1995, a fost promovat la Curtea Supremă în noiembrie 2007 și a activat la Judecătoria Sectorului 3, Tribunalul București și Curtea de Apel București. El a făcut parte din completurile de judecători care au pronunțat sentințe în dosare celebre, precum Ferma Băneasa, și l-a condamnat definitiv pe fostul premier Adrian Năstase la închisoare cu executare.

Curtea de Apel din Paris a respins în noiembrie 2023 cererea de extrădare a lui Paul Philippe al României, argumentând că solicitarea de extrădare a fost făcută „în scop politic”. Camera pentru extrădări a Curții de Apel din Paris a refuzat predarea „din cauza unui risc real de încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”.

Decizia CJUE este relevantă și pentru procesul actual din Malta, unde Paul de România a fost reținut din nou și a contestat mandatul de extrădare invocând condițiile proaste din închisorile românești.

CJUE a stabilit că justiția dintr-un stat membru UE (în acest caz Malta) „nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare bazându-se pe elemente privind condițiile de detenție din închisorile din statul membru emitent, dacă nu a solicitat informații suplimentare autorității judiciare emitente. Autoritatea judiciară de executare nu poate aplica un standard mai ridicat în materie de condiții de detenție decât cel garantat la acest articol”.

Un judecător din Malta a respins în mai extrădarea lui Paul de România, condamnat definitiv la închisoare în dosarul de corupție „Ferma Băneasa”, argumentând că există „un risc real” ca drepturile fundamentale ale acestuia să fie încălcate dacă ar fi extrădat.

Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. Pe 27 iunie 2022, el a fost prins pe străzile din Paris, prezentând un pașaport eliberat de autoritățile britanice la verificări. În septembrie, Curtea de Apel Paris l-a eliberat din închisoare și l-a plasat sub control judiciar.

În același dosar, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Remus Truică la șapte ani de închisoare cu executare. În cazul acestuia, DNA a decis să nu conteste verdictul de eliberare condiționată din închisoare.