Decizia interzicerii pelerinajului de la Sf. Parascheva încalcă dreptul la liberă circulație şi la religie, susţine un reprezentant OSCE
Reprezentantul României pe partea cu libertate religioasă la OSCE, Cătălin Raiu susţine că interzicerea pelerinajului de la Sf. Parascheva ar încălca dreptul la religie, dar şi dreptul la libertatea de circulație în România. Reporterii stiripesurse.ro au dialogat cu Cătălin Raiu care susţine că decizia Guvernului PNL de a interzice participarea creştinilor care nu au domiciliul în judeţul Iaşi încalca mai multe drepturi la libera circulaţie.
Decizia a fost luată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, comitet în fruntea căruia se afla premierul Ludovic Orban. Conform deciziei care are ca scop reducerea riscului de infectare este unul foarte mare, toate persoanele care nu au domiciliul în localitatea în care se desfasora evenimentul religios, nu pot participa la acesta. Riscul este, conform specialiştilor, foarte mare de a contacta virusul, mai ales din cauza mijloacelor de tranport pe care pelerinii le folosesc pentru a ajunge la Iaşi.
Cătălin Raiu, reprezentantul României la OSCE susţine că Guvernul încalca drepturi fundamentale
Conform declaraţiilor făcute de reputatul profesor universitar şi membru în comitetul OSCE, Guvernul a încălcat, prin impunerea unor astfel de măsuri, libertatea de mişcare a românilor, dar şi libertatea religioasă
” Cătălin Raiu: Pelerinajele ca manifestare directă a libertății religioase pot fi restrânse în condiții de pandemie conform standardelor internaționale (ICCPR art. 18, OSCE etc.), doar dacă statul se menține în matca neutralității religioase, iar restricțiile:
• sunt clar și explicit prevăzute și detaliate de lege pentru a fi anterior aplicării cunoscute de #culte și cetățeni în spiritul libertății religioase; practica occidentală impune însoțirea restricțiilor de ghiduri de aplicare ușor de înțeles de către toată lumea;
• servesc scopului general de protejare a sănătății publice și nu țintesc marginalizarea anumitor categorii sociale sau comunități religioase;
• nu sunt discriminatorii în limbaj și aplicabilitate; astfel, restricțiile enunțate de lege trebuie să utilizeze termeni juridici, neutri din punct de vedere religios, nu aproximări ale unor manifestări liturgice particulare;
• servesc strict scopului și perioadei anunțate și nu sunt folosite pentru obținerea de beneficii politice sau de altă natură.
Restrângerea exercitării libertății religioase trebuie să se aplice într-un mod nediscriminator, cu alte cuvinte adresa din cartea de identitate nu poate fi un motiv pentru interzicerea exercitării libertății religioase și în cazul acesta chiar și al libertății de mișcare. Nediscriminarea prevăzută de tratatele și standardele internaționale de referă atât la nediscriminarea între culte: nu poți interzice astfel de manifestări doar anumitor culte, iar altora nu, dar se aplică și în raport cu alte segmente ale societății: mersul cu autobuzul/autocarul la pelerinaj trebuie tratat cu aceeași măsură juridică precum mersul cu autobuzul/autocarul ca să vizitezi rudele sau la locul de muncă.” menţionează pentru stiripesurse, Cătălin Raiu.
Statul trebuie să aibă o legislaţie coerentă care să clarifice drepturile şi libertăţile fundamentale
În continuarea interviului reprezentantul OSCE considera că statul român trebuie să aibă o legislaţie care să clarifice şi să prevadă cât mai în detaliu ce se întâmpla cu drepturile fundamentale ale romanilor într-o stare de epidemie sau pandemie:
” Statul român ar fi trebuit să aibă o legislație coerentă care să prevadă cât mai detaliat posibil ce se întâmplă cu fiecare dintre drepturile și libertățile fundamentale în situație de epidemie/pandemie. La începutul pandemiei statul român nu avea o astfel de legislație.
Însă din martie și până acum, a avut timp suficient să o producă, să o supună dezbaterii publice, astfel încât la acest moment, sau oricând pe viitor, restricțiile aplicate să fie deja cunoscute de populație, să fie predictibile, iar lumea să știe la ce să se aștepte. Democrația este în primul rând un regim politic consensual. Astfel, orice mică modificare asupra regimului drepturilor și libertăților trebuie să fie ab initio prevăzută de lege și aplicată într-o manieră predictibilă pentru că tensiunile sociale să nu escaladeze. Pentru a face acest lucru statul român ar fi trebuit să fie conectat la organizațiile internaționale care se ocupă de protejarea libertății religioase. Numesc aici nu doar OSCE, ci și ONU, Comisia Europeană și Departamentul de Stat al SUA, Alianța Internațională a Libertății Religioase de unde suntem absenți, instituții care furnizează expertiză pentru astfel de momente.
Tot o măsură concretă care ar fi temperat foarte tare stângăcia statului în restricționarea brutală și severă a libertății religioase în pandemie (lucru consemnat de Raportul oficial al OSCE referitor la drepturilor omului în timpul stării de urgentă publicat în iulie 2020), este aceea de înființare a mandatului de Reprezentant național pentru Promovarea Libertății Religioase pe modelul SUA, UK și majorității statelor membre UE, adică o funcție de expert care are rolul de a interveni și sprijini cu expertiza să și cu expertiză internațională guvernul pentru ca restricționarea libertății religioase să se facă în mod democratic, nu abuziv.”.