De ce unii oameni fac forme grave de COVID-19? Noi descoperiri fac lumină
Un studiu genetic a arătat mecanismele care stau la baza formelor grave de COVID-19. Cercetarea, publicata vineri de revista Nature si realizată prin studierea ADN-ului a circa 2.700 de pacienţi din unităţile ATI din Marea Britanie, oferă indicii asupra mecanismelor care generează simptomele grave ale bolii, enunţă obiective ale dezvoltării unor medicamente şi estimează că unele deja existente ar putea ajuta la recuperarea pacienţilor în stare gravă.
Kenneth Baillie, cercetător la Universitatea din Edinburgh, a declarat că descoperirile ofera indicii asupra mecanismelor care generează simptomele grave ale bolii, enunţă obiective ale dezvoltării unor medicamente şi estimează că unele deja existente ar putea ajuta la recuperarea pacienţilor în stare gravă.
Sute de medicamente au fost propuse ca posibile tratamente pentru COVID-19, a remarcat Baillie. „Este nevoie de timp pentru a testa aceste tratamente și nu există nicio modalitate de a accelera acest lucru. Dacă facem alegerile corecte, am putea salva zeci de mii de vieți găsind tratamente eficiente mai repede. Aceste rezultate ne oferă o bază solidă pentru luarea acestor decizii”, a declarat Baillie.
Cercetarea a fost realizată prin studierea ADN-ului a circa 2.700 de pacienţi din unităţile ATI din Marea Britanie si a descoperit că cinci gene pot fi asociate formelor grave de COVID-19.
De ce unii oameni fac forme grave de COVID-19
Omenii de stiinta au stabilit că formele grave de COVID-19 au la bază cel puţin două mecanisme biologice: tipul apărării antivirale înnăscute – importantă în primele faze ale bolii – şi procesele inflamatorii dezvoltate de bolnav. Cercetatorii consideră că testele clinice trebuie axate pe medicamentele care vizează aceste căi antivirale şi antiinflamatorii specifice.
„La fel ca în cazul septicemiei şi gripei, pentru COVID-19 afectarea plămânilor este provocată de propriul nostru sistem imunitar, nu de virus”, explica Kenneth Baillie.
Diferenţe au fost descoperite în genele IFNAR2, TYK2, OAS1, DPP9 şi CCR2, ceea ce explică, în parte, de ce unele persoane dezvoltă forme grave de COVID-19, în timp ce altele nu sunt afectate.
„Lucrul cu adevărat interesant este că am găsit gene care sunt direct relevante terapeutic”, a spus Baillie.
Cea mai importantă dintre acestea este TYK2, despre care se știe că este asociată cu mai multe căi inflamatorii. Pacienții cu infecții severe cu COVID-19 generează mai mult TYK2, ceea ce înseamnă că inhibitorii JAK ar putea fi terapii eficiente.
„Dovezile sugerează cu tărie plasarea acestor medicamente în capul listei. Frumusețea acestor analize suplimentare este că ne indică direcția efectului. S-ar putea să sune nebunesc, dar nu este evident dacă ar trebui să încercăm să creștem sau să micșorăm un anumit proces imunitar, atunci când încercăm medicamente pentru a trata COVID-19″, a spus Baillie. Aceste analize suplimentare ne spun ce fel de medicamente să încercăm – inhibitori sau stimulatori”, a spus Baillie.