De ce se schimbă data Paștelui? Cum se calculează

Biserice ortodoxe pornește calculul pentru Paște de la data echinocțiului de primăvară. Anul acesta, acesta a picat pe 5 mai pe rit nou și pe 31 aprilie pe rit vechi.

De ce se schimbă data Paștelui

Data în care se sărbătorește Paștele la creștini ortodocși și la catolici depinde de două fenomene naturale distincte. În primul rând de echinopțiul de primăvară, care are dată fixă și de luna plină, care are data variabilă. Data Paștelui se schimbă de la an la an în funcție de data la care va fi luna plină.

Catolicii și ortodocșii folosesc calendare diferite, fapt ce face ca Paștele să fie în zile diferite. Au existat totuși ani în care sărbătoarea a fost în aceeași zi la toți. Biserica Catolică se bazează pe echinopțiul de primăvară, conform calendarului gregorian, pe când cea Ortodoxă se ghidează după calendarul iulian.

Deficienta acestui calendar constă într-o întârziere de 11 minute și câteva secunde față de calendarul astronomic. Astfel, la fiecare perioadă de 128 ani, această întârziere se ridică la o zi, iar la intervale mai mari de timp ea constituia o problemă în ce privește stabilirea datei Sfintelor Paști.

Astfel, Paștele Catolic se poate sărbători în martie sau aprilie, în schimb Paștele Ortodox nu se va sărbători niciodată în martie, ci doar în aprilie sau mai. În acest an, catolicii au sărbătorit Paștele pe 31 mai, iar creștin ortodocșii pe 5 mai.

Aceste diferențe, cu privire la data serbării Paștelui au creat tensiuni între unele bisericii, astfel, din anul 325 s-a stabilit ca acesta să fie sărbătorit întotdeauna duminica.

De ce există diferențele privind calendarele

Inițial, Paștele era sărbătorit în aceeași data la Biserica Răsăriteană și cea Apuseană. Însă, după Marea Schismă din 1054, Biserica Creștină a fost împărțită în două. Biserica Apuseană a rămas sub autoritatea papei, iar Biserica Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în urma descoperirii unor erori privind calendarul iulian față de față de calendarul astronomic, Papa Grigore al XIII-lea l-a reformat, făcând trecerea la calendarul modern, care îi poartă și numele.

Bisericile Ortodoxe nu au acceptat această reformă din motive de ordin confensional și au rămas la calendarul iulian. Cu timpul diferența dintre cele două calendare a continuat să crească, ajungând de la 11 la 13 zile. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian și Paștele după cel iulian. Cea Rusă și Sârbă au rămas la cel iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză și cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paștele după calendarul gregorian.

Prin urmare, echinopțiul de primăvară și prima lună plină sunt motivul de ce se schimbă data Paștelui. De asemenea, diferența dintre calendarul gregorian și cel iulian sunt cele care fac ca Biserica Ortodoxă și cea Catolică să sărbătorească această sărbătoare în zile diferite.