De ce nu se merge la cimitir 40 de zile? Motivul pentru care îți e interzis acest lucru

Una dintre cele mai importante tradiții, dar și superstiții din România, este să nu mergi la cimitir la 40 de zile de la moartea unei persoane dragi. Însă de ce există această regulă și de ce se respectă cu sfințenie?

Românii respectă numeroase superstiții și tradiții menite să aducă pace sufletului celor care au trecut în neființă, iar mersul la biserică este o practică frecventă în aceste momente. În perioada de doliu, mulți dintre noi devenim mai sensibili, motiv pentru care tindem să respectăm o serie de obiceiuri și superstiții, cu scopul de a aduce liniște persoanei decedate. Iată de ce se spune că nu este bine să mergem la cimitir în primele 40 de zile după înmormântare.

De ce nu se merge la cimitir 40 de zile

După ce o persoană dragă părăsește această lume, familia și prietenii apropiați încearcă să urmeze o serie de tradiții și superstiții care să asigure că sufletul defunctului ajunge în liniște la locul său de odihnă veșnică. În multe regiuni din România, creștinii ortodocși cred că nu este bine să meargă la cimitir în primele 40 de zile după moartea unei persoane. Se consideră că în această perioadă, sufletul are nevoie de liniște pentru a-și continua drumul spiritual.

Această tradiție profund răspândită în rândul creștinilor ortodocși se bazează pe credința că sufletul rămâne pe pământ timp de 40 de zile înainte de a pleca la Domnul. În această perioadă, se crede că sufletul este într-o stare de tranziție și că încă se află printre noi. De aceea, este recomandat ca familia și prietenii apropiați să nu meargă la cimitir, pentru a nu tulbura pacea sufletului. Potrivit tradiției, vizitele la mormânt în această perioadă ar putea îngreuna desprinderea sufletului de lumea celor vii.

Tradițiile românești

După cele 40 de zile de la deces, tradiția spune că este momentul potrivit pentru a merge la cimitir, deoarece se crede că sufletul și-a găsit liniștea și a ajuns la Dumnezeu. În ziua respectivă se oficiază parastasul de 40 de zile, considerat cel mai important dintre soroacele de pomenire a morților. Acest parastas are un rol esențial în ritualurile de comemorare, fiind o formă de ajutor pentru suflet în călătoria sa către lumea spirituală.

Pentru această slujbă de pomenire, rudele și prietenii apropiați sunt așteptați să aducă la biserică diverse ofrande: vin, lumânări, colaci și haine ce urmează să fie date de pomană. De obicei, un colac este așezat pe icoană, iar preotul îl împarte familiei defunctului. Restul colacilor și hainelor sunt împărțite celor prezenți, în memoria persoanei trecute la cele veșnice. Acest gest simbolizează milostenia și dorința ca sufletul să primească iertare și pace.

„Pomenirea timp de 40 de zile de la moarte se numește în popor sărindar și are la bază credința că sufletul, după ce străbate vămile văzduhului și vizitează raiul și iadul, se înfățișează la judecata particulară,” explică preotul Ioan Mărăcineanu. Acest ritual are scopul de a ușura soarta provizorie a sufletului până la judecata finală, prin rugăciunile și milosteniile făcute de cei rămași în viață. După ce se încheie cele 40 de Liturghii, se oficiază dezlegarea sărindarelor, urmată uneori de o masă de obște pentru toți cei prezenți.

Astfel, tradițiile și superstițiile din primele 40 de zile după deces sunt o parte importantă a culturii românești, menite să aducă liniște sufletelor celor plecați și să ofere un sprijin moral celor rămași