Datini și obiceiuri de iarnă, în centrul unei expoziții de excepție la Palatul Culturii din Iași

Tradițiile de iarnă din Moldova sunt celebrate la Palatul Culturii din Iași prin expoziția „Datini și obiceiuri de iarnă”, care oferă o privire asupra simbolurilor specifice acestei perioade

Muzeul Etnografic al Moldovei, parte din Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, găzduiește, într-un spațiu special amenajat la Palatul Culturii, expoziția „Datini și obiceiuri de iarnă”. Deschisă publicului între 13 decembrie 2024 și 19 ianuarie 2025, aceasta invită vizitatorii să descopere bogăția tradițiilor din Moldova, care au fost păstrate cu grijă de-a lungul secolelor.

Datini și obiceiuri de iarnă, în centrul unei expoziții de excepție la Palatul Culturii din Iași

Expoziția „Datini și obiceiuri de iarnă” aduce în prim-plan datinile care marchează sfârșitul de an și oferă o perspectivă asupra semnificațiilor simbolice care definesc sărbătorile de iarnă. Vizitatorii au ocazia să exploreze o colecție impresionantă de măști tradiționale, elemente esențiale ale alaiurilor, de Anul Nou, din Moldova.

Muzeul Etnografic al Moldovei are o tradiție bine consolidată în promovarea și conservarea patrimoniului cultural.

„La Muzeul Etnografic al Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova Iași, Palatul Culturii, așa cum am obișnuit publicul muzeal la fiecare sfârșit de an, în apropierea sărbătorilor de iarnă, organizăm o expoziție temporară. Aceasta se suprapune cu perioada Crăciunului, continuând cu Anul Nou și primele sărbători de după, precum Boboteaza și Sfântul Ioan. Practic, vorbim despre un întreg ciclu de sărbători care marchează viața omului contemporan și care, mai mult decât atât, îi dă o ordine. Ne aflăm, astfel, în fața celui mai important ciclu sărbătoresc al anului calendaristic. Expoziția de anul acesta pune un accent deosebit pe patrimoniul muzeului nostru, iar din perspectiva recuzitei principalei forme de manifestare rituală a satului, ceata, se va concentra mai mult pe fizionomii, pe fețe, punându-se accent pe masca umană. Față de anii anteriori, tema se îndreaptă mai mult spre acest tip de mască, în locul celor de tip animaliere”, explică Ovidiu Focșa, muzeograf etnograf la Muzeul Etnografic al Moldovei Iași.

Măștile, simboluri ale magiei și ale ritualurilor

Unul dintre punctele centrale ale expoziției este reprezentarea măștilor umane, obiecte ritualice încărcate de simbolism.

„Expoziția de anul acesta pune un accent deosebit pe fizionomii, pe fețe, concentrându-se în mod special pe masca umană. Avem, de exemplu, o mască de capră din Buznea, comuna Ion Neculce, aproape de Târgul Frumos, Iași, o mască realizată în perioada interbelică, care păstrează cu fidelitate caracteristicile și fizionomia specifică acelei perioade. Așa cum am menționat, măștile umane sunt cele pe care ne concentrăm în această expoziție. Printre ele se numără măști de moșnegi și de babe, care simbolizează starea liminală a omului, adică momentul de trecere între două lumi. Nu este vorba doar despre o ironie legată de vârsta înaintată, ci mai ales despre legătura cu spiritul moșului, cel care ocrotea neamul și familia. În tradiția acestor sărbători de sfârșit de an, el transcendă timpul și se alătură celor vii la masă, într-un simbolism propriu și specific acestui ciclu sărbătoresc. Astfel, se spune că neamul se reface, iar la marile sărbători există o comuniune între cei vii și cei morți, motiv pentru care aceste măști apar destul de frecvent în tradițiile noastre”, explică Ovidiu Focșa, muzeograf etnograf Muzeul Etnografic al Moldovei Iași.

Măștile de moșnegi și babe, expuse în cadrul expoziției, reflectă starea liminală a omului și simbolizează comuniunea dintre vii și morți.

„Moșnegii reprezentau atât puterea, cât și hazul caprei. Nu trebuie uitat că luptele rituale dintre grupele de figuranți, respectiv flăcăii care întruchipau capra, simbolizau de fapt puterea, nu neapărat a animalului, ci a celor care o jucau. Scopul acestei lupte rituale era de a stabili ierarhia în comunitate, în sat și în zonă, pentru anul care urma. Astfel, moșnegii care ieșeau învingători în această luptă erau cei care organizau pe parcursul anului baluri, jocuri, dansuri și petreceri, chemau fetele la dans și participau la șezători. Aceste tradiții erau, în esență, un mod de a reglementa și de a celebra locul și rolul fiecărei persoane în viața socială a satului”, spune Ovidiu Focșa, muzeograf etnograf al Muzeului Etnografic al Moldovei Iași.

Expoziția include și măști de căldărari și căldărărițe, dar și alte figuri umane, toate având o legătură profundă cu tradițiile agrariene, cultul morților și ciclicitatea timpului.

„Avem și măști de căldărari și căldărărițe, pe care le punem în evidență, alături de alte figuri și chipuri umane. Astfel, masca rămâne un obiect ritualic, ce aparține popoarelor primitive, un element care aduce magia în această perioadă. Măștile au rolul de a alunga spiritele rele, iar prezența lor este legată de trei aspecte fundamentale: cultul morților, cultul agrar puternic și legătura cu zeitățile care guvernau lumea antică. Acestea sunt moșteniri din antichitatea greacă și romană, dar și din perioade chiar mai vechi, când spiritele erau venerate și considerate forțe ale naturii. Al treilea aspect este legat de ciclicitatea timpului, omul primitiv avea o teamă profundă față de necunoscut și de ceea ce va urma, iar masca era un mijloc de a se proteja și de a restabili echilibrul între lumea celor vii și a celor morți”, spune Ovidiu Focșa, muzeograf etnograf în cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei Iași.

Masca, astăzi considerată un obiect de divertisment, are rădăcini adânci în istoria umanității și a teatrului, fiind mult mai mult decât un simplu accesoriu. În antichitate, masca era un simbol al transformării, un mijloc de a ascunde identitatea reală și de a înfățișa o altă persoană, un alt caracter sau chiar o divinitate. Acest element a fost folosit în ritualuri religioase, ceremonii și spectacole dramatice, iar semnificațiile sale au evoluat odată cu trecerea timpului.

În teatrele antice din Grecia și Roma, masca avea rolul de a accentua trăirile personajelor și de a le amplifica expresiile, având un impact major asupra spectatorilor. Măștile erau larg folosite pentru a crea personaje distincte în comedii și tragedii, iar actorii le purtau pentru a marca o tranziție clară între diferitele tipuri de roluri.

Astăzi, masca nu mai este asociată doar cu teatrul clasic sau cu ritualurile religioase, ci a ajuns să fie un element ludic, folosit pentru distracție sau în diverse manifestări culturale. Măștile moderne, purtate la carnavaluri, petreceri de Halloween sau în alte evenimente de divertisment, își pierd adesea semnificația profundă și devin pur și simplu un simbol al jocului, al imaginației și al transformării. Cu toate acestea, originea lor teatrală și simbolismul ancestral sunt încă prezente, fiind o amintire a modului în care masca a unit teatrul, religia și cultura în cele mai vechi perioade ale istoriei.

„Astăzi, masca este un obiect de divertisment, s-a transformat într-un element ludic, care ne duce mai ales cu gândul spre teatru. Totuși, încă din antichitate, acum mii de ani, masca avea o semnificație mult mai profundă, iar acest lucru poate fi observat și în civilizațiile Orientului îndepărtat, unde și astăzi teatrul utilizează masca pe scenă, având aceleași componente esențiale”, spune Ovidiu Focșa, muzeograf etnograf al Muzeului Etnografic al Moldovei Iași.

Expoziția „Datini și obiceiuri de iarnă” de la Palatul Culturii este deschisă publicului până pe 19 ianuarie 2025 și poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 17:00, ultima intrare fiind la ora 16:30. Aceasta este o ocazie specială pentru cei care doresc să descopere magia sărbătorilor de iarnă din Moldova și să aprecieze meșteșugurile care păstrează vie tradiția.