Data alegerilor parlamentare, stabilită de Legislativ, nu de Guvern

Este vot de ultimă oră în Senatul României, cu privire la organizarea alegerilor. Senatul a aprobat, luni, 27 iulie 2020, proiectul PSD, ALDE și UDMR care prevede că data alegerilor parlamentare va fi stabilită de Legislativ, prin lege organică, nu de Guvern.

Data alegerilor parlamentare va fi stabilită de Legislativ

Proiectul a fost aprobat cu voturi 89 „pentru”, 39 „împotrivă” și o abțineri.

„Insistența dvs de a stabili data alegerilor prin lege nu face altceva decât să îngreuneze circuitul legislativ și să arate că dvs nu vă pasă decât să vă etalați puterea în Parlament, unde aveți majoritate. Nu faceți altceva decât un exercițiu de forță”, a declarat în timpul dezbaterilor liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu.

El a anunțat că liberalii nu vor vota în favoarea proiectului.

„Constat că România este prizoniera unei majorități cinice, care aparține dlor Ciolacu, tăsiceanu și Cseke. După ce au siluit Parlamentul pentru a modifica legile Justiției, acum fac din același Parlament instrumentul lor electoral și apoi tot ei au tupeul să vorbească despre imaginea proastă pe care o are Parlamentul în ochii românilor”, a declarat Florina Preşadă (USR).

Potrivit expunerii de motive a unui proiect depus marţi la Senat de Marcel Ciolacu (PSD), Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) şi Cseke Attila (UDMR) dată pentru organizarea următoarelor alegeri parlamentare va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Astfel, data limită va fi 15 martie 2021, dar nu mai devreme de 6 decembrie 2020.

Senatul a fost primă cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaților.

De ce nu pot fi organizate alegeri locale și parlamentare în același timp

PNL vrea organizarea de alegeri parlamentare anticipate și alegeri locale în același timp. Anunțul a fost făcut vineri de premierul Ludovic Orban după o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis.

Orban a spus că „ar fi util și bine” să fie simultan cu localele sau la o dată cât mai aproape de alegerile locale.

Numai că dorințele premierului Orban se izbesc de o decizie a CCR din 2012, atunci când Guvernul Emil Boc visa la același lucru. Iar Curtea Constituțională a decis că ar fi neconstituțional.

CCR s-a pronunțat în 2012 cu privire la o lege care prevedea organizarea concomitentă a două tipuri de alegeri – locale cu cele anticipate. Legea fusese adoptată în decembrie 2011 prin asumarea răspunderii în Parlament de către Guvernul Boc și atacată la CCR de USL. Motivul invocat de guvernul Boc pentru comasarea celor două tipuri de alegeri fusese atunci nevoia de economii la bugetul afectat de criza economică. Curtea Constituțională a respins argumentul guvernului și a declarat legea neconstituțională. A invocat, în mod special, următoarele trei motive:

* legea modifică procedura de desfășurare a alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin, ceea ce poate crea dificultăți autorităților;
* legea determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot, dat fiind că alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean;
* legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales (legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator);