Cum sa hranesti BIO rosiile cu bicarbonat, cenusa sau drojdie

”Hranirea” rosiilor este extrem de importanta avand in vedere ca acest pas duce la o dezvoltare armonioasa a plantelor si implicit la un rog bogat. In cazul hranirii trebuie stiut ca, in general, plantele au nevoie de cel putin trei elemente de baza: azot – fosfor – potasiu. Pe langa aceste elemente, mai sunt, fireste si celelalte, la fel de importante: magneziu, calciu, fier, bor, cupru, zinc, mangan. Lipsa sau excesul unora dintre elemente duce la un dezechilibru, care se rasfrange nedorit asupra recoltei ulterioare.
In cultura ecologica aceste elemente pentru hranirea rosiilor le gasim in general in propria gospodarie. Fie ca vorbim de apa de cenusa, cojile de banane sau bicarbonatul de sodiu, acestea sunt la indemana oricum, ieftine si mai ales benefice pentru plante si sol.

Iata 12 retete pe care le puteti folosi la hranirea rosiilor!

Reteta 1
Apa de cenusa I – 500 gr de cenusa oparim cu 5 litri apa fiarta sau fierbem 15 minute; lasam sa se limpezeasca (decanteze), scurgem apa limpezita si adaugam inca 5 litri de apa apa de ploaie sau daca nu avem, lasam apa in soare pana se incalzeste.
Apa de cenusa II – luam o galeata de 10 litri, punem cenusa cam pe sfert si adaugam apoi, peste ea, apa, aproape de plin. Lasam acoperit, afara, cam 1 saptamana – 10 zile. Scurgem apa limpede, adaugam apa pana la 10 litri si folosim. Peste cenusa ramasa mai putem pune apa si folosi inca de vreo doua ori, numai ca, in felul acestea, fireste, concentratia va fi mai slaba.

Citeste si Stii la ce se foloseste sarma din cupru atunci cand plantezi rasaduri de rosii? Hai sa-ti spun eu: face MINUNI! DOAR ASA obtii rosii SANATOASE. Uite cum sa procedezi

Reteta 2
Urzicile – in stare proaspata punem o mana buna de urzici tocate in lacasul in care este plantata rosia. In rest, se foloseste purinul, adica maceratul de urzici.
Se umple pe jumatate o galeata de 10 litri cu urzici crude, fara flori si fara radacini, se acopera cu apa calduta si se lasa cam o saptamana – 10 zile la „dospit” in soare. Se strecoara si se foloseste 1 litru de purin la 10 de apa. In plus, optional, se poate adauga si un pahar de cenusa.

Reteta 3
– Solutie de acid boric – 10 gr la 10 litri de apa calduta. Stropim plantele pe frunze si mai ales pe flori, incepand cu faza de imbobocire. Se intareste sistemul imunitar, astfel se impiedica „avortarea” lor, caderea mugurilor florali, a rodului. Stropim 1-2 ori pe saptamana. Este si un aport considerabil de bor pentru planta.

Reteta 4
– Drojdia de bere – un excelent stimulator de crestere. Intr-un borcan de 3 l dizolvam ½ pahar de zahar sau dulceata/gem mai vechi, adaugam 100 gr drojdie de bere, acoperim si lasam la „dospit” 1 saptamana. In acest rastimp mixtura se va transforma intr-un excelent ferment: 1 pahar de „braga” la 10 l de apa „stata”.
„Braga” va fi pe placul nu numai a tomatelor, dar si pe placul vinetelor, cartofilor, ardeilor. Le vom oferi cate ½ l fiecarei plante, fie direct la radacina, fie pe frunze!

Citeste si Cum sa obtii rosii bune si frumoase! Sfaturi pentru cultivarea rosiilor

Reteta 5
– Foi de ceapa si/sau usturoi – Intr-o galeata punem doua maini bune (cam 200 gr) de foi de ceapa (si /sau de usturoi). Oparim cu apa clocotita, acoperim. Dupa ce s-a racit – strecuram. Turnam in recipiente separate si pastram la loc intunecat si racoros. Folosim 2l de solutie la 10l apa „stata”.

Reteta 6
– Zerul, laptele degresat sau laptele batut, kefirul pot fi folosite in calitate de ingrasamant si de remediu anti-boli micotice: 1 litru de lichid, oricare dintre cele enumerate, la 9 litri de apa, la care mai adaugam cate 2-3 picaturi de tinctura de iod la fiecare litru de lichid (cam 25 – 35 picaturi la galeata de 10 litri). Se stropeste planta in intregime. Din cap pana-n picioare cam o data la 7-10 zile

Citeste si A pus bicarbonat de sodiu in pamantul florilor! Iata ce s-a intamplat dupa doar cateva zile…

Reteta 7
– Solutia de bicarbonat de sodiu, 1- 2 lingurite la litrul de apa calduta (cam 10 grame). Plantele se stropesc pe frunze, dupa care se vor pudra cu cenusa.

Reteta 8
– Cojile de banana, bogate in potasiu si magneziu, se maruntesc bine si se incorporeaza la radacina. O data la plantare, apoi la fiecare musuroire

Reteta 9
– Aceasta reteta poate fi folosta cu usurinta ca si ingrasamant „universal”. Intr-o galeata de 10 litri punem 2 kg de cenusa, adaugam apa fiarta, amestecam, lasam la limpezit; strecuram dupa racire, adaugam pana la 10 litri de apa + 40 picaturi tinctura de iod + 10 gr acid boric. Apoi, luam 1 litru de solutie si o diluam in 10 litri apa „stata”; apoi udam la radacina cam 1 litru pentru fiecare planta.
Prima hranire la plantarea la locul definitiv, a doua – in perioada de copilire, a treia – in timpul inmuguririi (cand se formeaza florile). Plantele cresc calite si infrunta cu vitejie chiar si temuta mana.

Citeste si Cum se face o rasadnita – Ghid pentru incepatori

Reteta 10
– Propriile resturi de tomate. Se pare ca rosiilor le place sa creasca pe propriile resturi. Asa ca, dupa recoltare, alegem cele mai sanatoase si curate plante, le uscam, le maruntim si le incorporam pe locul ales pentru plantarea din anul viitor.

Reteta 11
– O hrana excelenta si, deopotriva, stavila in fata bolilor este si acest amestec de ierburi. Urzici (pentru azot) + tataneasa (pentru potasiu) + ventricea sau tanacetum (antimicotic) + pelin + coada calului(pentru siliciu) + verdeata de la morcovi (pentru seleniu) se pun intr-o galeata cam pe ½ , adaugam apa, acoperim si lasam pret de 6-10 zile la „fezandat”, la caldura. Apoi strecuram, diluam cam 1:5 si folosim 1 litru/ planta.

Reteta 12
– Adunam resturile de la ceaiurile baute peste toamna-iarna (frunzele oparite de la ceaiul negru, verde sau alb) si le utilizam in calitate de ingrasamant azotos, incorporat – 500 gr la fiecare metru patrat.
Atentie, ca regula generala! Cand preparam amestecuri de ierburi, folosim doar buruienele, plantele (fie ele medicinale sau condimentar-aromatice), care cresc pe tarlaua noastra sau in imediata ei vecinatate, pentru ca ele sunt burdusite cu elementele hranitoare din acea zona.
Cand hranim si de ce trebuie sa fugim de ingrasamantul chimic
Daca este prea cald, si la indemana avem doar ingrasamant chimic riscam ca hrana sa devina otrava, pentru ca reactia elementelor chimice la caldura mare este una toxica. Asadar, ideal este sa evitam cat se poate acest tip de ingrasamant.

Citeste si Retetele calugarului care a tamaduit peste 1 milion de romani. Citeste-le si sigur iti vor fi utile

Iata graficul de hranire:
Prima hranire – se face la 20 de zile (3 saptamani) dupa plantarea rasadului la locul definitiv. Se administreaza 1 litru de solutie hranitoare pentru fiecare planta.
A doua hranire – se face la o distanta 8 -10 zile de la prima, sau dupa ce s-a format cel de-al doilea ciorchinas floral. Se foloseste 1 litru de solutie hranitoare pentru fiecare planta.
A treia hranire – se face la o distanta de 10 zile de la a doua sau cand s-a format cel de-al treilea ciorchinas floral. De asta data 5 litri solutie hranitoare pentr fiecare metru patrat cultivat cu rosii.
A patra hranire – se face la o distanta de 12 – 14 zile de la a treia folosind cate 10 litri (o galeata) de solutie hranitoare la fiecare metru patrat de cultura de rosii.
Atentie! Nu hranim imediat dupa ce am: copilit, carnit, rupt frunze, cu alte cuvinte, dupa ce am stresat planta de tomate.

sursa: ampress