Cum să faci diferența între goji și cătina de gard. În ce constau deosebirile

De-a lungul ultimilor ani, mai precis din 2012 și până în prezent, o creștere a popularității fructelor goji pe piața din România a generat o confuzie legată de originea acestor fructe. Persoanele care susțin că „Plantele de Goji” (Lycium barbarum) cresc în România „de când se știu” au adăugat paie pe foc. Dacă doriți să plantați una dintre aceste plante, este important să cunoașteți diferența dintre goji și cătina de gard sau gărdurărița, așa cum este cunoscută în unele zone.

Asemănări și deosebiri între cătina de gard și goji

Există asemănări notabile între goji și cătina de gard/ gărdurărița (Lycium halimifolium). Este important de menționat că aceste asemănări pot să ducă la confuzii, dar există și diferențe semnificative care ajută la diferențierea celor două. De exemplu, aspectul frunzelor, a formei arbustului și a florilor este asemănător, putând fi confundate cu ușurință. Ambii arbuști produc fructe mici, de culoare roșie sau portocalie.

Diferențele pot fi sesizate la frunze, goji având frunze mai groase și mai grele decât cătina de garduri. Goji produce mai multe fructe, în timp ce cătina de garduri produce foarte puține. Fructul de goji este comestibil, în timp ce fructul cătinei de garduri este foarte mic și nu este comestibil. Fructele cătinei de garduri, deși au un gust dulce-amar, pot deveni toxice dacă sunt consumate în cantități mari. Este important să se facă distincția corectă între goji (Lycium barbarum) și cătina de garduri (Lycium halimifolium), deoarece acestea sunt două plante distincte cu caracteristici diferite și utilizări diferite. Este esențial să vă bazați pe surse de informații credibile pentru a evita confuziile legate de aceste două plante.

Varietăți și caracteristici ale arbustului de goji

Arbustul de goji, denumirea științifică (Lycium barbarum și Lycium chinense), reprezintă două specii foarte apropiate ale genului Lycium. Acest arbust peren face parte din familia Solanaceae și există două varietăți principale. Goji Tibetan (Lycium Barbarum) se caracterizează prin frunze mai lungi și înguste, ascuțite la vârf. Fructele sunt suculente, au mai multă pulpă și au un gust dulce foarte plăcut, cu semințe foarte mici care sunt aproape imperceptibile la consum. Aceste fructe se găsesc pe piață mai des sub formă uscată decât proaspătă. Goji Chinezesc (Lycium Chinense) are frunze mai scurte și late, aproape ovale la vârf. Fructele au mai puțină pulpă și au un gust amar sau chiar neplăcut, cu semințe relativ mari care se simt când sunt consumate. Aceste fructe sunt folosite mai mult în procese farmaceutice decât în consumul direct.

Înălțimea acestui arbust variază între 2 și 4 metri. Ramurile sale sunt deseori spinoase și se arcuiesc, având o formă asemănătoare cu cea a unui salcâm. Frunzele arbustului sunt lungi, lanceolate sau ovale, de culoare verde-gri, cu o lungime de 3-6 cm. Inflorescența arbustului apare între iunie și octombrie și constă din una sau mai multe flori de culoare liliachie sau violet grupate pe pedicel (tulpină de floare) cu o lungime de 1-2 cm. Florile au forma unei pâlnii și sunt hermafrodite. Fructul arbustului, de culoare roșie sau portocalie, are formă alungită sau ovoidă, cu dimensiuni cuprinse între 1 și 2,5 cm.

Arbustul de Goji produce fructe între iulie și noiembrie, în funcție de climat. Fructele conțin între 4 și 20 de semințe sferice de culoare galben-maronie. Originea specifică a arbustului Goji este regiunea Ningxia din China, de unde s-a răspândit ca plantă de cultură în întreaga Asia, Europa, America de Nord și altele.
Arbustul Goji este cultivat în prezent în multe regiuni din întreaga lume, China fiind cea mai cunoscută. Medicina tradițională chineză utilizează fructele Goji de peste 2000 de ani pentru proprietățile lor terapeutice variate. Aceste fructe sunt cunoscute pentru proprietățile antioxidante și afrodisiace și sunt utilizate pentru a stimula viața sexuală, printre alte beneficii.

Consumul fructelor de goji contribuie la creșterea nivelului de energie al organismului, imbunătățirea circulației sângelui, scăderea nivelului de colesterol, întărirea sistemului imunitar și este eficient în curele de slăbire și în lupta împotriva celulitei. De asemenea, acesta are efecte benefice asupra inimii și tensiunii arteriale, ajută la menținerea nivelului normal al glicemiei, protejează vederea și ochii, sprijină funcționarea corectă a ficatului și a rinichilor, contribuie la întărirea oaselor și a ligamentelor, menține un sistem nervos sănătos, protejează pielea de efectele nocive ale radiațiilor solare, stimulează procesele de descompunere a grăsimilor și ajută la menținerea unei greutăți corporale normale. Fructele cătinei de garduri, deși au un gust dulce-amar, pot deveni toxice dacă sunt consumate în cantități mari.