Cum arata inima unui bolnav de coronavirus: autopsiile arata modificari surprinzatoare

Cum arata inima bolnavului de coronavirus? O serie de autopsii efectuate de patologii LSU Health New Orleans arată că afectarea inimilor pacienților cu COVID-19 nu este inflamația tipică a mușchiului cardiac asociată cu miocardită, ci mai degrabă un model unic de moarte celulară în celulele individuale ale mușchiului cardiac. Ei raportează rezultatele unui studiu detaliat asupra inimilor a 22 de decese confirmate datorită COVID-19 într-o scrisoare de cercetare publicată în Circulation.

„Am identificat modificări cheie brute și microscopice care contestă noțiunea că miocardita tipică este prezentă în infecția severă SARS-CoV-2”, spune Richard Vander Heide, MD, Ph.D., profesor și director de cercetări în patologie la LSU Health New Orleans Scoala de Medicina, potrivit medicalxpress.com.

Echipa de patologi LSU Health condusă de Dr. Vander Heide, un patolog cardiovascular cu experiență, a descoperit, de asemenea, că, spre deosebire de primul coronavirus SARS, SARS-CoV-2 nu era prezent în celulele musculare cardiace. Nici în arterele coronare nu au existat cheaguri de sânge.

Cum arata inima bolnavului de coronavirus?

Rezultatele lor raportate anterior au scos la iveală daune alveolare difuze – afectarea micilor spații aeriene ale plămânului unde are loc schimbul de gaze – împreună cu cheaguri de sânge și sângerare în vasele mici de sânge și capilarele plămânului, au fost principalii contribuitori la deces.

Aceste descoperiri, impreuna cu ventriculii drepti larg mariti, pot indica un stres extrem asupra inimii, secundar bolii pulmonare acute, adauga Sharon Fox, director asociat al Cercetarii si Dezvoltarii in cadrul Departamentului de Patologie al LSU Health New Orleans School of Medicine.

Autopsiile au fost efectuate pe 22 de pacienți care au murit de COVID-19 la Centrul Medical Universitar din New Orleans. Majoritatea erau afro-americani. Cei zece bărbați și doisprezece pacienți de sex feminin aveau vârsta cuprinsă între 44-79 de ani. Deși au existat alte afecțiuni subiacente, majoritatea au avut hipertensiune arterială, jumătate aveau diabet de tip 2 tratat cu insulină și aproximativ 41% au avut obezitate.

Patologii LSU Health New Orleans, la fel ca și alții, au găsit, de asemenea, infecție virală a unora dintre celule în mucoasa vaselor de sânge mai mici (endoteliu). Deși la niveluri scăzute, poate fi suficient pentru a provoca disfuncții care duc la moartea individuală a celulelor. Efectele așa-numitei „furtuni de citokine” (suprareacție severă a celulelor sistemului imunitar care combate infecția) asociate cu COVID pot juca și ele un rol foarte important.

„Avand in vedere ca celulele inflamatorii pot trece prin inima fara a fi prezente in tesutul propriu-zis, nu poate fi exclus un rol pentru afectarea endoteliala indusa de citokine”, spune Dr. Vander Heide.