Cu peste 5,7 milioane de români în afara țării, cum va influența diaspora rezultatul votului? Un sociolog vorbește despre cine va lua jumătate din voturi aici

Recente alegerile prezidențiale din Republica Moldova au fost decise de votul diasporei care a mers masiv către Maia Sandu. În chip similar, referendumul pentru apartenența la UE a fost aprobat cu votul diasporei. Cu cel puțin 5,7 milioane de români care locuiesc în afara țării, potrivit datelor centralizate și prezentate de MAE la solicitarea HotNews.ro, cât de influentă va fi diaspora românească în stabilirea deznodământului alegerilor prezidențiale din România? La această întrebare, răspund un sociolog, dar și mai mulți români din străinătate.

În cadrul proiectului european PULSE, am vorbit cu specialiști, dar și cu români din afara țării, pentru a afla cum văd ei votul din 24 noiembrie și 8 decembrie.
Acest articol a fost realizat de Sebastian Pricop (HotNews.ro), Kim Son Hoang (Der Standard – Austria) și Lola Garcia-Ajofrin (El Confidencial – Spania)
România nu este străină de un rezultat final stabilit de către diasporă. În 2009, Mircea Geoană a strâns mai multe voturi în rândul celor care au votat în țară, dar Traian Băsescu a recuperat cu voturile din diasporă. În final, diferența a fost de 70.321 de voturi în favoarea lui Băsescu.

În 2014, emoția generată de cozile uriașe de la votul din diaspora și criticile aduse premierului Victor Ponta, candidat în alegeri din partea PSD, pentru felul în care a organizat scrutinul au jucat un rol semnificativ în alegerea lui Klaus Iohannis. De asemenea, în 2019, candidatul PSD Viorica Dăncilă a fost criticată pentru rolul jucat de guvernul pe care l-a condus în reprimarea brutală a unui miting la careu au venit și mulți români din diaspora, organizat în 10 august 2018.

675.348 de români au votat în străinătate în primul tur al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019. În turul 2, pe 24 noiembrie, au fost 944.077 de votanți.

Românii din diaspora au la dispoziție trei zile pentru a-și exercita votul pentru alegerile prezidențiale. Schimbarea de la o zi de vot la trei a fost făcută în 2019, în tentativa de a elimina riscul formării de cozi precum la alegerile din 2014. Pentru alegerile prezidențiale au fost înfiinţate 950 de secţii de votare în străinătate, cu 35 mai multe faţă de cele 915 organizate cu ocazia alegerilor europarlamentare din 9 iunie 2024.

Două elemente vor fi cruciale

Despre cum ar putea influența deznodământul final al alegerilor voturile diasporei, HotNews.ro a discutat cu sociologul Claudiu Tufiș, Conferențiar Univ. Dr. în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București, cu doctoratul în științe politice obținut la Pennsylvania State University.

Hotnews: Cum va influența votul din diaspora rezultatul alegerilor prezidențiale din România?

Claudiu Tufiș: – Cu siguranță este important, dar dacă vorbim de primul tur de scrutin va fi important pentru a decide locul 2. Dacă ne uităm pe estimările făcute de cercetători electorali, nu neapărat sondaje din presă, în toate acestea primul loc este asigurat pentru Marcel Ciolacu fără absolut nicio problemă. Locul 2 pare să fie în luptă. Sunt două elemente care vor avea un efect important: câți români vor vota în diaspora și cum va fi distribuit votul lor.

– În urmă cu zece ani am avut cozi uriașe în diaspora. Credeți că mai este mobilizată să vină în 2024 în număr mare la vot?
– Cu siguranță, nu mai este la fel de mobilizată ca în 2014 și 2019. Atunci, lucruri nu păreau atât de grave în ceea ce privește oferta de candidați. Acum, din toate discuțiile pe care le văd, cam toată lumea se plânge de calitatea invitaților. Sunt 14 și din 14 nu prea ai pe cine să alegi. Cu excepția celor care sunt puternici legați de un partid sau de un candidat, între nehotărâți pară să le fie foarte greu să aleagă un candidat.

„Circa 500-600.000 de voturi la primul scrutin”

Ce putem prezice este că va fi un nivel de participare mai mare decât la europarlamentare. Atunci am avut cam 220.000 de voturi în diaspora, foarte puțini prin comparație cu milionul din 2019. Nu cred că vom ajunge la un milion pe 24 noiembrie. Aș zice undeva între 500 – 600.000 de voturi la primul scrutin.

– Mesajele către diaspora ale candidaților au fost puține. Cât a influențat acest lucru interesul diasporei pentru alegeri?
– PSD știe că nu are niciun motiv să caute voturi în diaspora, întotdeauna a fost anti-PSD și foarte rar a avut procent mare PSD, poate în anumite țări. Dacă este să ne uităm la europarlamentare, alianța PSD-PNL are 20%. Teoretic a fost pe primul loc, dar dacă este să împărțim procentul la cele două partide ar ieși cam 13-14% PSD și restul PNL. Alianța Dreapta Unită a luat 16%. AUR a avut 14% și SOS 13%. Dacă cele două aveau alianță, erau primii în diaspora.

PSD nu are de ce să caute voturi în diaspora. La fel, liberalii, de multă vreme, nu mai au sprijinul celor din diaspora decât atunci când e vorba de un vot anti-PSD.

Mai rămâne USR care au avut sprijinul votului anti-PSD în ultimele alegeri, dar știm bine ce evoluție a avut. S-au spart în mai multe partide, o parte din europarlamentari au plecat. Nici USR nu mai, din acest punct de vedere, sprijinul diasporei. În urmă cu 5 ani mergeau des în diaspora.

– Cum s-a ajuns ca partidele cele mai mari să piardă diaspora?
– Au fost cumva abandonați cei din diaspora. Aici, adăugăm greșelile făcute de candidați. Ciolacu a menționat că cei care pleacă din țară, pleacă pentru că nu au o meserie. Probabil i-a enervat destul de tare pe cei din diaspora. De asemenea, Lasconi a spus, oarecum indirect, că e ușor să pleci din țară și cei care pleacă trădează țara.

Singurul care pare să câștige de pe seama acestor gafe este Simion care a avut tot timpul o prezență bună în diaspora. 14% la europarlamentare, cel mai mare scor scos de un partid și nu o alianță.

Să nu uităm că diaspora preia ce vede în jur. Avem diaspora mare în Italia unde Fratelli D’Italia (nr. partidul premierului Giorgia Meloni) stă foarte bine și AUR are o colaborare bună cu partidul și cu Meloni. În Germania avem iarăși o comunitate mare și există și acolo o serie de partide de extremă-dreapta sau radicale. Mă aștept ca AUR să beneficieze de acest lucru.

– Cum vedeți rezultatul?
– Mă aștept la aproximativ 500 -600.000 de voturi în diaspora în primul tur, iar în turul doi aproape de milionul din 2019. Vor exista variații semnificative de la țară la țară, dar mă aștept ca AUR să aibă un scor foarte mult, probabil peste PSD și PNL. Rămâne de văzut cum vor performa USR, REPER și SENS.

– Menționați anterior că vă așteptați ca AUR și, implicit, George Simion să ia cel mai mare număr de voturi. În 2009, 2014 și 2019 cele mai multe voturi s-au dus la Traian Băsescu și Klaus Iohannis, candidați cu un puternic mesaj pro-UE. De ce această schimbare? Și aș menționa aici și diaspora Republicii Moldova care au votat masiv pentru UE.
– Republica Moldova e un caz special, acolo se votează în mare parte pe zona asta europeană. Simion este suveranist, este eurosceptic, dar a menționat de mai multe ori că nu vede România în afara UE ci într-o Europă a națiunilor. E posibil ca cei care votează cu ei și care nu se gândesc la nuanțe să nu aibă un conflict valoric între faptul că sunt migranți în UE și votează pentru un rol mai redus al UE.

– Poate fi interpretat mai mult ca un vot anti-sistem?
– Exact. Mai mult, există asocieri cu diverse țări. În Olanda, nu au fost multe voturi, circa 6.500, dar o treime de voturi s-au dus la Nicu Ștefănuță și încă 20% la REPER. Asta părea un vot foarte ciudat, până ne aducem aminte că sunt foarte mulți studenți. După BREXIT, a fost principala destinație a studenților.

Dacă ne uităm în Germania, undeva au votat 24.000 de români la europarlamentare, un sfert s-au dus către Șoșoacă și 20% către AUR. Mă aștept în continuare ca votul din Germania să fie pro-Simion. Rămâne de văzut câți se vor prezenta la vot.

În chip similar, în Anglia, 20% au votat Șoșoacă și 16% AUR. În Italia, au fost 20-20%. Există această mobilizare a acelei părți a diasporei care votează mai degrabă cu partidele extremiste sau radicale.

„Simion are potențial de 40-50%”

Mă aștept ca această mobilizare să existe și la prezidențiale. Cu cât participarea din diaspora va fi mai mare, cu atât proporția celor care vor vota pentru Simion va scădea. Dacă vor fi circa 400 – 500.000, ele vor merge semnificativ într-o proporție mare către Simion, ceea ce va face diferența pentru turul 2.

Rămâne de văzut dacă Lasconi va luat semnificativ mai mult decât cei 16% ai USR de la europarlamentare. Dacă ne uităm la procentele din vară, Lasconi poate să aibă undeva la 20-25% din diaspora în funcție de mobilizare, însă AUR are potențial să urce spre 40-50%, deci dublu în favoarea lui Simion.

La o diferență de 20% în favoarea lui Simion, cu o participare de 500.000 de persoane, asta este suficient pentru a însemna 100.000 de voturi în plus pentru Simion.

– Există această impresie că votul din diaspora răstoarnă sensul votului din țară…
– Aș ține să menționez că este impresia noastră că diaspora răstoarnă votul pentru că intră ultimele la numărătoare. Vine din faptul că la noi casele de sondare nu fac niște ponderări foarte bune care să ia în calcul impactul diasporei. Nu îl întoarce pentru că un cetățean român este un cetățean indiferent că votează în România sau în afara granițelor.

Plecați din țară, dar implicați în alegeri

De când a ajuns la Madrid, în 2004, Ana María Burdusel, o româncă în vârstă de 41 de ani, a votat întotdeauna la alegerile prezidențiale din România. „Eu votez pentru viitorul țării mele. Chiar dacă locuiesc în Spania, fiica mea locuiește în România și vreau să iau parte la orice îmbunătățire”, a declarat ea, în dialog cu El Confidencial, publicație parteneră în proiectul PULSE.

La fel ca în 2019, la ultimele alegeri prezidențiale, când mii de români au așteptat la cozi interminabile în fața consulatului din Madrid „pentru că oamenii voiau schimbare”, a spus ea, se așteaptă o prezență mare la vot.

Ana María este și coordonator al voluntarilor Asociației RoOmenia, care ajută românii din diaspora și și-a oferit mașina pentru a-i transporta pe cei care au nevoie să ajungă la secțiile de votare.

La alegerile prezidențiale din 2019, și-a folosit mașina pentru a prelua trei șoferi de camion care nu aveau mijloc de transport pentru a ajunge la consulatul României din Madrid pentru a vota. Ea este coordonator de voluntariat al asociației RoOmenia, care ajută românii din diaspora aflați în dificultate.

„Mi-aș dori să văd corupția dispărând”

Începând de vineri, ea și-a oferit mașina pentru a-i ajuta pe românii fără mijloace de transport să voteze în acest weekend la Madrid. Ea explică faptul că aceștia sunt adesea șoferi de camion care „de multe ori nu au mijloacele necesare pentru că secțiile de votare nu sunt în apropiere”.

„Pentru mine, votul este foarte important pentru că este o alegere pentru viitorul țării mele. Chiar dacă eu locuiesc în Spania, fiica mea locuiește în România și vreau să contribui la unele îmbunătățiri; nu mi-am pierdut speranța. În cele din urmă, va depinde de politicieni dacă votul meu merită, dar trebuie să merg, să votez și să-mi fac partea”.

Ea își amintește că la precedentele alegeri prezidențiale din România, în 2019, „a fost o coadă imensă la ușa consulatului României”, iar „oamenii au vrut să facă ceva, să creeze schimbare, iar schimbarea a venit, dar nu atât de mult pe cât se aștepta”. „Mi-aș dori să văd corupția dispărând, în primul rând, și ca economia țării și sistemul de sănătate să se îmbunătățească un pic.”

Se întoarce în țară să poată vota

Elena Popa, în vârstă de 59 de ani, provine din satul românesc Biled de lângă Timișoara și lucrează ca îngrijitoare în Austria din 2013. Mai întâi timp de șase ani în Austria Inferioară, apoi timp de cinci ani în Graz, Stiria. Ea lucrează o lună în Austria și apoi se întoarce în România pentru încă o lună.

„Aș putea să votez în Graz, dar de data aceasta nu este posibil pentru că nu-mi pot lăsa pacientul singur. Când sunt în România, pot merge oricând să votez. Voi fi în România pentru alegerile parlamentare de pe 1 decembrie și pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale o săptămână mai târziu, atunci voi putea vota. Am fost în România în timpul alegerilor anterioare și, prin urmare, am putut vota”, a spus ea pentru publicația Der Standard, parteneră în proiectul PULSE.

La fel ca Ana Maria, și Elena menționează corupția drept principala problemă a țării. „Sunt foarte dezamăgit de multe lucruri care se întâmplă în România, dar mai ales de toată corupția care durează de 30 de ani. Noul președinte trebuie să lupte împotriva acestei corupții. De asemenea, m-aș bucura dacă o femeie ar deveni în sfârșit președinte”, spune ea.

„Vom face totul ca diaspora să poată vota”

„Cea mai mare îngrijorare a diasporei este absenteismul – oamenii care nu merg la vot, iar cei care merg votează candidați care nu ne reprezintă pe deplin”, spune Adriana Mureșan, șofer de camion care locuiește în Spania și fondatoare a rețelei de voluntariat RoOmenia, care ajută românii din diaspora. „De aceea luptăm, și am început să luptăm în 2019, pentru că fiecare vot contează. Am observat că multe voturi se pierd pentru că unii oameni pur și simplu nu pot ajunge la secțiile de votare și ne-am făcut o misiune din a-i ajuta.”

„Vom face tot ceea ce este necesar pentru a ne asigura că fiecare român care trebuie să voteze poate ajunge acolo”, afirmă ea într-o discuție telefonică cu El Confidencial.

Unde sunt cei mai mulți români

Ministerul Afacerilor Externe enumeră și țările unde sunt cele mai mari comunități de români:

Marea Britanie – ca urmare a părăsirii UE de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cetățenii comunitari rezidenți pe teritoriul acestei țări au fost nevoiți să își reglementeze statutul de rezident în raport cu Ministerul de Interne britanic, prin completarea / înregistrarea în Schema de Rezidență EU Settlement Scheme (EUSS). Astfel, autoritățile britanice au înregistrat aproximativ 1,6 milioane aplicații de rezidență din partea cetățenilor români, care continuă să fie naționalitatea cu cel mai mare număr de aplicații trimise.
Italia – conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică italian, cea mai numeroasă comunitate de străini din Italia o constituie cetățenii români, aproximativ 1,1 milioane persoane, care reprezintă 21,5% din totalul străinilor prezenți pe teritoriul Republicii italiene.

Germania – potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Federal de Interne și Patrie, în Germania figurau înregistrați 900.000 cetățeni români cu pașaport românesc.

Spania – conform Institutului Național de Statistică (INE) din Spania, aproximativ 600.000 cetățeni români sunt înregistrați la primăriile în care aceștia sunt rezidenți în Registrul Municipal (”Padron Municipal”). Procentual, românii reprezintă aproape 11,5% dintre străinii din Spania.

SUA – conform datelor raportate de către US CensusBureau, numărul cetățenilor români aflați pe teritoriul SUA se ridică la aproximativ 400.000 persoane. Însă, în condițiile în care declararea originii etnice nu este obligatorie, fluxul de imigrări din România a continuat în ultimii ani și mulți dintre cei stabiliți în SUA nu au încă un statut legal permanent.

Canada – potrivit datelor statistice relevante privind prezența cetățenilor români în Canada, autoritățile canadiene au înregistrat 200.000 persoane care și-au declarat etnia română.

Belgia – în baza datelor statistice furnizate de Oficiul Belgian de Statistică (Statbel), numărul cetățenilor români cu reședință legală în Belgia este de aproximativ 140.000 persoane.

Austria – conform datelor transmise de către Statistic Austria, instituția competentă în domeniu din țara de reședință, pe teritoriul Austriei sunt înregistrați 140.000 cetățeni români.

Franța – potrivit datelor statistice furnizate de autoritățile locale competente, în Franța sunt înregistrați aproximativ 100.000 cetățeni români.

Grecia – conform informațiilor transmise de autoritățile elene, în Republica Elenă sunt înregistrați aproximativ 60.000 de cetățeni români.