Cu 500 de kilograme de PORUMB pe an se poate incalzi o casa de 120 de metri patrati. Drumul porumbului din hambare in sobele si centralele romanilor.

Productia agricola este apreciata ca viitoare sursa alternativa pentru sistemul energetic. Daca, la nivel national, pe o suprafata arabila de aproximativ 3 milioane de hectare s-ar cultiva porumb, jumatate ar fi hrana pentru animale, iar jumatate ar asigura resursa energetica pentru 33 de centrale de 110 MWatt, adica mai mult decat se produce astazi la Turceni, Rovinari si Cernavoda.

Odata cu aderarea la Uniunea Europeana si Romania trebuie sa respecte o serie de norme si conduite care sa conduca la imbunatatirea „relatiei” pe care o are cu mediul inconjurator. Tocmai din acest motiv, resursele regenerabile de obtinere a energiei au devenit la mare cautare.

In statele Uniunii Europene astfel de cazane se fabrica de ceva vreme chiar si pentru locuinte individuale. Biomasa reprezinta o sursa neconventionala de combustibil de natura solida, cu putere calorica destul de mare insa cu un pret destul de scazut. In categoria combustibililor pentru cazanele de biomasa intra nu numai porumbul ci si griul, rumegusul, nucile, peletii, simburii de piersici, resturile de plante etc.

Alimente contrafacute. Lista celor mai consumate

Avantajele centralelor termice pe baza de porumb

Cu doar 2,5 kilograme de porumb se poate obtine puterea calorica echivalenta cu un litru de motorina. Daca carbunele utilizat de centralele de energie termica are in medie o putere calorica de 1600-2000 kilocalorii pe kilogram si o umiditate de 35-45%, puterea calorica a porumbului uscat este de 4718 kilocalorii pe kilogram, iar, dupa unele surse, chiar 6.200 kilocalorii pe kilogram. Daca se ia in considerare si umiditatea, de 14%, atunci caldura specifica se reduce la 3885 kilocalorii pe kilogram. La simpla analiza se observa ca porumbul poate fi declarat invingator in razboiul cu carbunele.

Exista cazane de 28, 30, 32, 50, 60 si 90 kilowati suficiente pentru incalzirea unor locuinte cu suprafete de 250-700 de metri patrati. In functie de dimensiunea cazanelor variaza si preturile.

Cazanul de 30 de kilowati consuma sase kilograme de porumb pentru fiecare ora de functionare. In ceea ce priveste sistemul de pornire a cazanului, acesta se aprinde identic cu orice alt cazan cu combustibil solid. Cazanul incalzeste apa pana la 90 de grade Celsius. O casa bine izolata de 120 metri patrati necesita 15 kwh pe metru patrat pe an se ard in jur de 400-500 de kilograme de porumb pe an.

Specialistii apreciaza avantajele ecologice ale porumbului: neutru din punctul de vedere al producerii de CO2, nu este toxic, se poate cultiva pe suprafete foarte mari fara sa contamineze solul sau apele, productia de porumb nu necesita obtinerea autorizatiilor de mediu, transportul se face cu camioane cu remorci, fara a exista vreun pericol de explozie pe sosele, depozitarea se face in silozuri (destule abandonate pe langa fostele CAP-uri).

In ceea ce priveste pretul porumbului si al celorlalti combustibili folositi in prezent in Romania, specialistii au ajuns la concluzia ca merita sa ardem boabe de porumb in locul gazului.

Pe de alta parte, foarte multi tarani nu-si permit sa cumpere lemne, de aceea ard stiuleti de porumb sa se incalzeasca. Pe timp de iarna, in sate miroase a mamaliga arsa, fiindca porumbul de pe camp nu ajunge sa fie facut malai, ci devine combustibil pentru sobe. Lemnele costa prea mult pentru buzunarul oamenilor. In schimb, recolta de porumb nu poate fi valorificata prin vanzare, din cauza pretului foarte mic.