Cristian Popescu Piedone, în așteptarea sentinței definitive în cazul dosarului Colectiv: „Eu merg înainte. Am spus rugăciunea, mi-am dat cu mir!”

Cristian Popescu-Piedone a declarat, joi, că în toți cei șapte ani de la tragedia Colectiv, el și-a trăit pedeapsa. ”Nevinovat!  Nu puteți să știți ce înseamnă să nu te bucuri de ziua de mâine și să aștepți, pe nedreptate…”.

”Eu ce am în gușă și-n căpușă! Dacă îl cunoșteam sau…  În viața mea nu l-am văzut  pe patron…  Aveam aparatul de specialitate. Eu semnam o foiță, nu analizam spații, dimensiuni, declarații pe propria răspundere! Colectivul a declanșat semnalul de alarmă pentru legiuitori, dar nu s-a făcut nimic. Au luat foc spitale, au luat foc în continuare, a luat foc absolut tot. Ce se întâmplat?  Absolut nimic! OK, dacă acarul poate fi Piedone și Piedone poate să îi invie pe toți morții… eu am tăcut șapte ani de zile!  Pedeapsa mi-am trăit-o acum, în cei șapte ani de zile. Nevinovat!  Nu puteți să știți ce înseamnă să nu te bucuri de ziua de mâine și să aștepți, pe nedreptate…  Vreau să răspund pentru ce fac, nu pentru ce nu am făcut!

Astăzi justiția își va spune cuvântul.  Și Dumnezeu, bineînțeles!  Eu am mare încredere în Dumnezeu!  Eu nu cred nimic, cred doar în Dumnezeu! Și dacă Dumnezeu a luminat acești judecători, nu pe cel cu plutonul de execuție care s-a întâmplat la Fond…  Doi judecători s-au recuzat și a venit al treilea. Ce o fi avut al treilea?  Scheleți în dulap?  Acoperiș sub roba?  Îi străluceau steluțele?  Sau ordin de zi pe unitate și dornic de afirmare?  Întâmplare întâmplătoare…  Cum se întâmplă?  Nu e nicio problemă…  Nu acuz pe nimeni… Orice s-ar întâmpla astăzi, capul sus la Dumnezeu, eu merg înainte!  Rețineți un singur lucru, Piedone nu moare!”, a declarat Cristian Popescu Piedone astăzi, în așteptarea sentinței Colectiv.

Acesta spune că primul lucru pe care l-a făcut dimineață a fost rugăciunea Tatăl Nostru și să se dea cu mir.

”Cel mai rău îmi pare că nu am fost atât de ordinar și de jigodie raportat și în oglindă cu toți ăștia care pozează în fete mari”.

În așteptarea sentinței, Piedone este sprijinit doar de familie.

”Prietenii sunt doar virtuali. Și în viața virtuală a internetului și în viața reală.  Dacă, ferească Dumnezeu, tu sau eu avem nevoie de un transplant mâine, du-te la prietenul care ți-a fost cel mai apropiat, nu o să-l mai găsești. Cere-i un rinichi!  Nu o să ți-l dea! Tot familia, mama, tata, fratele și copiii… Pentru mine nu există prieteni, eu nu am prieteni!”, a mai spus Piedone.