Creștinii romano-catolici sărbătoresc Floriile duminică! Ce tradiții și obiceiuri se respectă în această zi – FOTO

Duminică, 24 martie 2024, creștinii romano-catolici celebrează Intrarea Domnului în Ierusalim, cunoscută în popor drept Florii. Cu această zi, începe Săptămâna Patimilor. Creștinii catolici vor sărbători, în acest an, Învierea Domnului în data de 31 martie.

Ce tradiții și obiceiuri respectă creștinii catolici în Duminica Floriilor

În trecut, Intrarea Domnului în Ierusalim era sărbătorită doar de creștinii din Ierusalim, dar a început să fie celebrată, ulterior, de cei din întreaga lume. Așa cum se întâmplă în cazul creștinilor ortodocși, și catolicii sărbătoresc Floriile, an de an, cu o săptămână înainte de Paște. Pentru aceștia, sărbătoarea este una plină de semnificații și este marcată de o multitudine de tradiții și obiceiuri. Duminica Floriilor este prima zi din Săptămâna Patimilor. În toate bisericile catolice, în ziua de Florii, crucile și statuile sunt acoperite cu pânză purpurie.

Acestea vor rămâne așa pe toată durata Săptămânii Mari. În Biserica Catolică, mai există obiceiul ca în ziua Intrării Domnului în Ierusalim să se organizeze procesiuni la care participă toți credincioșii. Pentru aceasta, catolicii își pregătesc împletituri din crenguțe de salcie și flori, care sunt așezate, mai apoi, în vârful unor bețe. După această procesiune, bețele sunt arse, deoarece sunt considerate sfinte și nu pot fi aruncate la gunoi. Cenușa obținută este păstrată timp de un an, fiind utilizată în Miercurea Cenușii, când începe Postul Mare.

De asemenea, odată cu Floriile, atât creștinii catolici, cât și cei ortodocși încep curățarea mormintelor și pregătirea lor pentru Înviere. Ulterior, pe crucile celor decedați se agață o crenguță de salcie. De asemenea, de Florii sunt duse sălcii la biserică, care sunt sfințite la finalul liturghiei, iar apoi sunt luate acasă și așezate la icoane.

Începe Săptămâna Patimilor pentru creștinii catolici

În acest an, credincioșii catolici și protestanți sărbătoresc Paștele la o dată diferită de cei ortodocși. În 2024, Paștele catolic pică în data de 31 martie, în timp ce Paștele ortodox va fi sărbătorit o lună mai târziu, pe 5 mai. Anul 2017 a fost ultimul an când Paștele catolic și Paștele ortodox au căzut în aceeași zi.

Paștele este considerat cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, care comemorează Învierea lui Iisus Hristos și pentru care enoriașii se pregătesc în fiecare an așa cum se cuvine. De aceea, săptămâna care premerge Învierea Domnului trebuie să fie dedicată postului și rugăciunii. Săptămâna Mare este o săptămână sacră, fiecare zi venind cu serbări speciale. Săptămâna Patimilor începe odată cu Duminica Floriilor, zi care amintește de Intrarea Domnului în Ierusalim. Sărbătoarea Floriilor de duminică este primită cu bucurie, dar și cu înțelegerea faptului că săptămâna ce urmează, Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfântă, este una a tristeții.

Încărcată de semnificație este și Joia Mare, în care s-a celebrat ultima cină a Mântuitorului, după aceasta, Iisus urmând să fie vândut de Iuda pentru doar 30 de arginți. Joi dimineață, preoții catolici celebrează Sfânta Liturghie a Uleiurilor Sfinte, urmând ca joi seară, în bisericile catolice din întreaga țară să aibă loc un ritual special. Preotul spală picioare a doisprezece credincioși, amintind de gestul pe care l-a făcut Iisus Hristos cu cei doisprezece apostoli. Tot în această noapte, preoții catolici își vor reînnoi jurămintele de credință. Vinerea Mare este ziua crucificării și a morții lui Iisus Hristos. În această zi, credincioșii catolici, în semn de participare exterioară la jertfa Mântuitorului, țin post, mănâncă doar o dată în zi și se abțin de la carne.

În această zi, nu se celebrează Sfânta Liturghie, dar după-amiază, la 15:00, ora la care se crede că ar fi murit Mântuitorul, în bisericile catolice are loc o comemorare a Patimii și Morții lui Hristos și adorarea Sfintei Cruci.