Creștinii ortodocși îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica!
Marți, 3 decembrie 2024, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica. Sărbătoarea este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce neagră, în această zi românii bucurându-se și de dezlegare la pește
Cine a fost Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica
Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica s-a născut în 1730, într-o familie din Săliștea Sibiului. Când avea 19 ani, acesta a ajuns în Țara Românească și a intrat în slujba mitropolitului grec Rosca. În anul 1750, împreună cu acest arhiereu, a ajuns pe Muntele Athos și intră în prima treaptă a diaconiei la Mănăstirea Vatoped. După moartea mitropolitului, Gheorghe a ajuns ucenicul renumitului cărturar Paisie Velicicovschi, stareț pe atunci al Mănăstirii Vatoped. Perioada 1763 – 1775, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica a petrecut-o la Mânăstirea Dragomirna, de unde, din cauza ocupației austriece instaurate în Bucovina, se mută la Mănăstirea Secu. După aceasta, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica mai petrece încă 4 ani pe Sfântul Munte Athos, iar apoi revine în Moldova și viețuiește la Mănăstirea Secu și Mănăstirea Neamț. Deși și-a dorit să se întoarcă pe Muntele Athos, ieromonahul Gheorghe este convins de Mitropolitul Țării Românești, Grigorie al II-lea, să se ocupe de revigorarea Schitului Cernica, care era părăsit de circa 3 decenii. Ieromonahul Gheorghe rânduiește aici o mănăstire cu o aleasă viață de obște, după tipicul mănăstirilor din Muntele Athos.
Astfel, în doar 5 ani, acesta a reușit să strângă în jurul său 103 ucenici. Datorită rezultatelor sale, în 1793, Mitropolitul Filaret al II-lea i-a dat în seamă și Mănăstirea Căldărușani. Din aprilie 1794 până la mortea sa, în decembrie 1806, a locuit, pe rând, în ambele mănăstiri, unde a și numit stareți care să poarte de grijă obștei monahale, mai ales atunci când ieromonahul Gheorghe lipsea. Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica a încetat din viață în data de 3 decembrie 1806 și a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica.
În Postul „Nașterii Domnului”, în acest an, vor fi 14 zile de dezlegare la pește
Începând de astăzi, 15 noiembrie 2024, creștinii ortodocși au intrat în Postul Crăciunului. Acesta este unul dintre cele mai importante posturi de peste an și are o durată de 40 de zile, încheindu-se în Ajunul „Nașterii Domnului”. Postul are menirea de a-i pregăti sufletește pe ortodocși să întâmpine „Nașterea Domnului”. De aceea, în această perioadă, creștinii ortodocși pot consuma doar alimente de origine vegetală. Această perioadă de abstinență amintește de postul ținut de Moise în Vechiul Testament, care aștepta să primească cuvintele lui Mesia, scrise pe lespezile de piatră. În Postul Crăciunului, în acest an, sunt cuprinse 14 zile de dezlegare la pește. În acest post, creștinii ortodocși pot consuma pește în fiecare sâmbătă și duminică, până la 20 decembrie. Astfel, se va putea consuma pește, mai exact, pe 21 noiembrie, cu prilejul „Intrării Fecioarei Maria în Biserică”, 23 noiembrie, 24 noiembrie, 25 noiembrie și 30 noiembrie. Dezlegarea la pește continuă și în luna decembrie, mai exact, pe 1, 3, 5, 6, 7, 8, 12, 14 și 15 decembrie. În afara acestor zile, este interzis consumul de pește. În perioada 20 – 24 decembrie, Postul „Nașterii Domnului” devine mai aspru, pe 24 decembrie se ține post negru și se mănâncă doar seara, dar ceva frugal, precum grâu îndulcit cu miere, covrigi, turte și fructe.