Creștinii ortodocși îi sărbătoresc, astăzi, pe Sfinții Martiri Brâncoveni
Vineri, 16 august 2024, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Martiri Brâncoveni, respectiv pe voievodul Constantin Brâncoveanu și pe fiii săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei. Aceștia au fost uciși alături de sfetnicul lor, Ianache. Sărbătoarea este marcată în calendarul creștin ortodox cu o cruce albastră, așa cum sunt trecuți toți sfinții români.
Cine au fost Sfinții Martiri Brâncoveni
Deoarece a refuzat să se lepede de credința creștină, voievodul Constantin Brâncoveanu a fost decapitat în data de 15 august 1714, chiar în ziua în care împlinea 60 de ani. De aceeași moarte au avut parte și cei patru fii ai săi, precum și sfetnicul lor, Ianache. Cu toții au fost supuși unor chinuri groaznice și au fost aduși în fața sultanului Ahmed, îmbrăcați doar în cămăși, desculți și legați în lanțuri. Sultanul i-a propus domnitorului Constantin Brâncoveanu să se lepede de credința creștină, iar fără niciun fel de ezitare i-a răspuns: „De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau să mor!”. Totodată, Brâncoveanu le-a spus fiilor săi să nu renunțe la credința lor, încercând astfel să-i îmbărbăteze: „Fiilor, fiți bărbați! Am pierdut tot ce aveam pe astă lume. Nu ne-au mai rămas decât sufletele. Să nu le pierdem și pe ele, ci să le ducem curate înaintea feței Mântuitorului nostru, Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru”. Când a auzit aceste cuvinte, sultanul Ahmed a poruncit să le fie, mai întâi, tăiate capetele fiilor domnitorului Constantin Brâncoveanu, astfel încât să provoace voievodului suferința de a-și vedea copiii uciși. Primul ucis a fost Constantin, fiul cel mare. Au urmat mai apoi să fie retezate capetele lui Ștefan și Radu. Când a venit rândul lui Matei, mezinul domnitorului, acesta a început să plângă, însă tatăl său i-a spus să facă asemenea fraților săi. Astfel, copilul s-a îndreptat spre jertfă fără rețineri. Următorul martirizat a fost sfetnicul Ianache, ultimul ucis fiind domnitorul Constantin Brâncoveanu care, înainte de-ai fi tăiat capul, a făcut cruce și a rostit: „Doamne, fie voia Ta!”.
De ce sunt Sfinții Martiri Brâncoveni sărbătoriți pe 16 august
Trupurile Sfinților Martiri Brâncoveni au fost aruncate în Bosfor. Au fost scoase de câțiva creștini și îngropate în mare taină, într-o mănăstire din Halki, chiar lângă Tarigrad. În vara anului 1720, Doamna Maria (Marica) a adus, pe ascuns, rămășițele domnitorului și le-a îngropat în Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București. A așezat peste mormânt o piatră împodobită doar cu pajura țării, fără nicio pisanie, iar deasupra a pus o candelă de argint. Pornind, între altele, și de la inscripția de pe această candelă (din 12 iunie 1720), Virgil Drăghiceanu a descoperit în anul 1914 că este vorba de mormântul voievodal al Martirilor Brâncoveni. În jurul autenticității și paternității descoperirii s-au iscat, pe atunci, multe polemici și chiar procese. Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu, fiii săi și sfetnicul Ianache au fost declarați sfinți de către Biserica Ortodoxă Română. Aceștia sunt sărbătoriți pe 16 august pentru a nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.