Creștinii ortodocși celebrează Învierea Domnului, cea importantă sărbătoare de peste an! – FOTO

Învierea Domnului este cea mai veche şi mai importantă sărbătoare a creştinătăţii. Pentru a fi pregătiţi să o întâmpine, creştinii ortodocşi postesc timp de 40 de zile, iar în Săptămâna Mare comemorează, prin post, rugăciune şi milostenie, toate patimile la care a fost supus Iisus Hristos înainte de a fi răstignit. Prin Înviere, a adus întregii omeniri speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice.

Paște: semnificație și istoric

Paştele evreiesc era sărbătorit în fiecare an în noaptea de 14 spre 15 a lunii Nisan. Această sărbătoare a fost celebrată pentru prima dată în anul 1400 î. Hr. În ebraică, cuvântul „Pesah” însemna aducerea lumii de către divinitate de la nefiinţă la fiinţă, mai apoi însemnând trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertate. Începând cu anul 22 d. Hr., sărbătoarea a căpătat şi alte valenţe, Paştele evreiesc coincizând cu patimile, răstignirea şi învierea lui Iisus Hristos, evenimente ce au stat la temelia Bisericii Creştine.

Paştele reprezintă, de atunci, o trecere de la moarte la viaţă, dar şi de la starea de păcat la libertate. Acesta este motivul pentru care creștinismul a preluat denumirea de Paşte pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Evreii sărbătoresc Paştele timp de 8 zile, în perioada 15-22 Nissan, în timp ce pentru creștini numără doar 3 zile, acestea simbolizând Răstignirea, Moartea și Învierea lui Iisus Hristos. Paștele nu este o sărbătoare cu dată fixă. În cadrul Sinodului de la Niceea, din anul 325, s-a hotărât să nu mai fie celebrat la aceeași dată cu cel evreiesc, ci în prima duminică de după luna plină a echinopțiului de primăvară. Până în anul 1582, toți creștinii sărbătoreau Paștele la aceeași dată.

Modificarea s-a făcut odată cu reforma calendarului, iniţiată de Papa Grigorie al VIII-lea, care a vrut să rectifice decalajul descoperit de astronomi între calendarul folosit până atunci, cel iulian, şi timpul real astronomic. În timp ce catolicii au început să prăznuiască Paştele după noul calendar, bisericile creştin-ortodoxe au rămas la sărbătorirea după cel vechi, ce indica echinocțiul şi luna plină la date care nu mai corespundeau cu cele astronomice. Aşa se explică decalajul existent şi astăzi.

Ce tradiții și obiceiuri respectă creștinii ortodocși cu prilejul Învierii Domnului, cea importantă sărbătoare de peste an

În noaptea de Înviere, creștinii ortodocși merg la biserică pentru a lua lumină și a asista la slujbă. Atunci când pornesc de acasă, pe lângă faptul că iau cu ei lumânări, au și coșuri cu ouă roșii și diverse alte bucate, care sunt sfințite de preot, iar mai apoi sunt servite la masa de Paște. Înroșirea și ciocnirea ouălor roșii este unul dintre cele mai răspândite obiceiuri.

O legendă spune că Maica Domnului a așezat un coș cu ouă sub crucea pe care era răstignit Fiul său, iar acestea au fost înroșite de sângele care s-a scurs pe ele. În amintirea acestui eveniment, creștinii au înroșit și continuă și astăzi să vopsească ouă în roșu. În rândul românilor există credința că persoanele decedate în ziua de Paște vor ajunge direct în rai, deoarece, în această perioadă, cerurile sunt deschise.  Totodată, se crede că, cerurile fiind deschise în cele trei zile de Paște, răposații se întorc la casele lor, pentru a-i proteja pe cei dragi. Românii respectă o serie de tradiții care au în prim-plan și lumânarea de la Înviere. Se crede că este bine să fie adusă aprinsă acasă, iar cu fumul său se marchează o cruce în pragul ușii în unele zone ale țării, crezându-se astfel că întreaga familie va fi protejată de nenorociri.

Odată stinsă, restul de lumânare este păstrat și mai poate fi aprins în caz de calamități naturale sau de boală. Se spune că în prima zi de Paște este bine ca să îmbraci o haină nouă, aceasta simbolizând purificarea. Învierea este cea mai importantă sărbătoare de peste an și se crede că nu este bine ca în timpul slujbei de la miezul nopții să se doarmă, deoarece cine va face asta va fi somnoros tot restul anului.