Creștinii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor! Ortodocșii respectă, în această zi, o mulțime de tradiții și obiceiuri

Sâmbătă, 30 noiembrie 2024, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, cel dintâi chemat. Apostolul Andrei este considerat ocrotitorul românilor, deoarece a propovăduit credința creștină în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră), şi până în Crimeea.

Cine a fost Sfântul Apostol Andrei și de ce este acesta considerat ocrotitorul românilor

Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galilea, o localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Israelului, în anul 6 î.Hr.. Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântul Apostol Petru. Evanghelia după Ioan ne dezvăluie faptul că Andrei a fost mai întâi apostol al Sfântului Ioan Botezătorul. Mai apoi, în enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, Sfântului Apostol Andrei i-a căzut la sorți să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră), şi până în Crimeea. Sfântul Apostol Andrei a murit ca martir în data de 30 noiembrie, în Patras, Grecia. Anul morții nu se cunoște cu exactitate, dar se știe că acesta a încetat din viață în timpul domniei împăratului Nero (37-68 d.Hr). Sfântul Apostol Andrei a fost răstignit pe o cruce, în formă de X, care poartă de atunci denumirea de crucea Sfântului Andrei. Moaștele Sfântului Apostol Andrei au rămas în Patras până în anul 357, când au fost mutate de către Împăratul Constantiu al II-lea în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Acum, capul Sfântului Andrei se află în orașul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părți din moaștele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.

RomaniaTV

Andreea Raicu, imagine BOMBĂ cu burtica de gravidă, la 47 de ani: Luna… a șasea

Observatornews.ro

Nu e prima dată când Călin Georgescu face salutul legionar. Surse: Potra i-a dat bani în campanie şi o maşină de 100.000 de euro

Ce tradiții și obiceiuri respectă românii de Sfântul Andrei

Cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, creștinii ortodocși respectă o mulțime de tradiții și obiceiuri. Se crede că, în noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute și cele nevăzute dispare, iar momentul este potrivit pentru a afla viitorul. De asemenea, se crede că în această noapte umblă strigoii, se fură mana vacilor, rodul livezilor, ba chiar și mințile oamenilor. Strigoii sunt considerați ca fiind spirite ale celor morți care, din diverse motive, nu au mai ajuns pe tărâmul celor decedați. În noaptea de Sfântul Andrei, aceste spirite devin periculoase, distrugătoare, aducând boli, calamități și nefericire. Din acest motiv, românii atârnă, în această noapte, cununi de usturoi la uși și ferestre și ung cu usturoi și grajdurile animalelor, pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele.

02:00, 24 Feb 2025

Sărbătoare importantă pentru creștinii ortodocși: Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul! Astăzi începe și Săptămâna Albă

De asemenea, în hrana animalelor se obișnuiește să se pună busuioc sfințit, iar în apă, agheasmă. În noaptea de Sfântul Andrei mai există obiceiul ca oamenii să aducă în casă crenguțe de vișin care se pun în apă. Dacă acestea înfloresc până la Crăciun, anul nou va fi unul bogat. Un alt mijloc de a afla cum va fi anul nou este de a semăna grâu în vase mici, iar dacă acesta răsare și crește mare, atunci anul va fi unul îmbelșugat. Tinerele care își doresc cu orice preț să afle cu cine se vor căsători trebuie ca de Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, la miezul nopții, să se așeze între două oglinzi. Fetele trebuie să fie complet goale și să țină în mână o lumânare. Astfel, în oglindă le va apărea bărbatul cu care urmează să se căsătorească.