Construcție strategică în România. De ce proiectul se va face în cooperare cu Serbia

Autoritățile au anunțat că se pun bazele pentru o construcție strategică în România. Este vorba despre  Porțile de Fier 3. Mulți se întreabă de ce proiectul se va face în cooperare cu Serbia.

Construcție strategică în România

Serbia și România plănuiesc să construiască Porțile de Fier 3. Construcția hidrocentralei Porțile de Fier 3 a fost declarată proiect de importanță deosebită de către Guvernul Serbiei. Autoritățile sârbe au anunțat că s-au creat echipe în Serbia și România pentru construcția hidrocentralei și că proiectul general și studiul de fezabilitate au fost deja finalizate.

Autoritățile sârbe au mai precizat că revitalizarea Porțile de Fier 2 ar trebui să înceapă în 2025, după ce renovarea hidrocentralei Porțile de Fier 1 a fost finalizată și durata de viață a acesteia a fost prelungită cu aproximativ 30 de ani.

Porțile de Fier 3 va fi o centrală hidroelectrică reversibilă, situată la kilometrul 1007 al Dunării. Apa va fi captată din Lacul Porțile de Fier și pompată în cele două bazine superioare în perioadele în care sistemul energetic sârb are un surplus de energie electrică.

Cum va arăta proiectul în parteneriat cu Serbia

Planul este ca toate cele trei centrale electrice din sistemul Porțile de Fier să aibă o putere totală de 2.400 de megawați. Cele două hidrocentrale existente au o capacitate de 1.605 megawați – 20 la sută din producția totală anuală de energie electrică din Serbia. De asemenea, Serbia și România au în plan să construiască o nouă conductă de gaz. România și Serbia au convenit și asupra unui proiect ce vizează construirea unei conexiuni de gaze, iar semnarea acordului se va face curând.

„Acest proiect este important datorită diversificării aprovizionării cu gaze naturale și a securității suplimentare a aprovizionării consumatorilor.”, a anunțat ministerul sârb al energiei.

Gazoductul care ține de la Mokrin (Banatul de Nord, Voivodina/Serbia) până la granița cu România, lung de 13 kilometri și în valoare de 12 milioane de euro, va fi finalizat în 2026, spun autoritățile sârbe. Partea românească a acestei conducte de gaz are o lungime de 85 de kilometri și este construită cu sprijinul Uniunii Europene.

Anul acesta autoritățile au anunțat că se va moderniza și infrastructura rutieră. Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ionel Scrioșteanu, afirmă că lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere vor continua și în 2024. În acest an, România are planuri de a investi 15 miliarde de lei în infrastructura rutieră. Mai multe șantiere pentru infrastructura rutieră au fost inaugurate, iar în prezent se lucrează la aproximativ 800 de kilometri de autostradă și drumuri expres.

A fost anunțat faptul că se va construi și o nouă linie de metrou în România. Magistrala 1 de metrou Cluj va avea o lungime de 21,3 km, cu 19 stații subterane și un depou suprateran. Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a semnat marți, 21 mai 2024, autorizația de construire pentru metroul clujean.