Consiliul Național al IMM-urilor din România a trimis o scrisoare Comisiei Europene. Iată analiza impozitării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii

Consiliul Național al IMM-urilor din România a trimis o scrisoare Comisiei Europene. Iată analiza impozitării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii

Analiza impozitării Sectorului IMM

1. Dinamica încasărilor la bugetul de stat
• 2020: aprox. 2,442mld lei
• 2021: aprox. 3,275mld lei
• 2022: aprox. 3,757mld lei
– Se observă un trend crescător al încasărilor la bugetul de stat –

2. Principalele propuneri de modificare în anul 2023:
– 1% impozit pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariați și care realizează venituri care nu depășesc 300.000lei și nu au realizează venituri din anumite sectoare din IT, HORECA și sănătate,
– 3% impozit pentru microîntreprinderile care au salariați și realizează venituri de peste 300.000lei sau realizează venituri din activitățile de mai sus, nedepășind plafonul de 500.000 euro venituri,
– Trecerea la impozit pe profit de 16% în cazul în care o firma depășește în cursul anului o rata a rentabilitatii (profit net/venituri total) peste 30%,
– Limitarea deţinerii de către acelaşi acţionar/asociat a cel mult 1 firmă eligibilă să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor,
– Limitarea aplicării impozitului pe venit pentru firmele care obţin venituri din consultanţă şi management în cazul cărora veniturile de acest tip nu pot depăşi 20% din totalul veniturilor obţinute.

Stirile PROTV

Rezultate renumărare voturi. Lasconi și Ciolacu, despărtiți acum de peste 4.000 de voturi. USR acuză nereguli. Date parțiale

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ! Cutremur cu magnitudinea 4,9. Anunțul făcut de INFP

3. Analiza CNIPMMR 2022:
– aprox. 590.000 microîntreprinderi
– 1,2 mil salariați pentru care s-au plătit contribuții de peste 18mld lei
– peste 185.000 firme (1/3) cu 0 salariați
– impozit pe venit plătit: aprox. 3,757mld lei
– impozit pe venit încasat de la firmele cu venituri între 500.000euro și 1 mil euro: aprox 1mld lei 2023
– aprox. 540.000 microîntreprinderi
– toate microîntreprinderile au min. 1 salariat, crescând contribuțiile încasate la stat cu cel puțin 200 mil lei
– impozit pe venit estimat a fi încasat: aprox. 4,500mld lei
– impozit pe venit estimat a fi încasat de la firmele cu venituri până în 500.000 euro: 4.5 mld
– impozit pe profit estimat a fi încasat de la firmele cu venituri în anul 2022 peste 500.000 euro: 3 mld lei, dar probabilitatea de incasare este foarte redusă în condițiile în care firmele își vor diminua investițiile, disimula veniturile, reduce profiturile pentru a nu depăsi plafonul și pentru a plăti cât mai puțin la stat

4. Punct de vedere CNIPMMR
– Impozitarea trebuie să fie simplă, unitară și aplicabilă pe minimum 10 ani (fără condiții ce vizează domeniul de activitate, praguri de venituri, număr de asociați, valoare rentabilitate etc) și nu în funcție de variabile ce se modifică pe parcursul anului
– O creștere a gradului de impozitare va duce la plata unui impozit pe profit similar impozitului pe venit din prezent întrucât companiile vor idenfica noi modalități de disimulare a profitului și vor amâna realizare de cheltuieli cu noi investiții, achiziții sau pregătirea/extindere de personal.
– Modificările propuse vin pe fondul unei creșteri a numărului de suspendări și dizolvări (suspendările au crescut cu 8,89% și dizolvările cu 14,14% față de aceeași perioadă a anului trecut), apetitul pentru crearea de noi firme fiind oricum în scădere.
– Amânarea/ limitarea extinderii activității firmei pentru a nu depăși plafoanele ce schimbă modul de impozitare.

Scrisoare adresată Comisiei Europene

Având în vedere contextul socio economic actual din România caracterizat prin:
• Creșterea prețurilor la alimente, energie și combustibili
• Necesitatea unei flexibilități ridicate ca urmare a războiului existent la granița țării care a afectat economia prin creșterea costurilor militare și de infrastructură
• Încetinirea economiei și menținerea inflației la un nivel ridicat
• Necesitatea adoptării reformei fiscale pentru includerea în deficitul public a 4,4% din PIB, prevăzută la articolul 126, alin. (7), TFUE din 18 iunie 2021
• Discuțiile existente în spațiul public generate de propunerile Guvernului de măsuri fiscale ce au vizat: scăderea pragului de încadrare în microîntreprinderi și creșterea impozitului aplicat pentru acestea, creșterea impozitelor pe venit și bunuri, creșterea TVA ului și mai ales creșterea TVA aplicabil în sectorul ospitalității, eliminând scutirile aplicate anumitor domenii care aveau ca scop dezvoltarea economică și creșterea consumului Consiliul Național al IMM urilor din România (CNIPMMR), confederația patronală reprezentativă la nivel național, ce asigură reprezentarea intereselor întreprinderilor mici și mijlocii la nivel național și european, reprezentând peste 60.000 de IMM uri mmebru al SMEunited își împărtășește îngrijorarea ca implementarea reformelor fiscale propuse poate duce la următoarele efecte:

1. O încetinire considerabilă a economiei ca urmare a închiderii afacerilor din cauz a imposibilității suportării impozitelor
2. Cresterea pre ț ului ca urmare a transfer ă rii costurilor suplimentare c ă tre consumatori;
3. Creșterea ratei inflației
4. Scăderea consumului
5. Creșterea ratei șomajului în contextul închiderii sau reducerii activității economice
6. Reducerea veniturilor la bugetul statului.

Având în vedere argumentele prezentate mai sus, considerăm că trebuie luate în considerare următoarele linii roșii pentru reformele fiscale propuse de Guvernul României:

1. Principiul „de la mare la mic”.
Toate reformele trebuie să înceapă de la administrația publică centrală și locală apoi să continue cu marile companii multinaționale ș i, ulterior, trebuie impuse măsuri fiscale IMM urilor. De
asemenea, sarcina fiscală și impactul estimat ar trebui să se bazeze pe același principiu.

2. Termen limită de aplicare: 1 ianuarie 2024
Asigurarea predictibilității și gradualității sectorului de afaceri prin anunțarea măsurilor cu impact asupra IMM urilor cu cel puțin 6 luni înainte și aplicarea acestora cel mai devreme, la 1 ianuarie 2024.

3. Consultarea partenerilor sociali și realizarea unui acord politic pe o perioadă de 10 ani

Guvernele naționale trebuie să se consulte în mod corespunzător cu părțile interesate atunci când adoptă reforme. Măsurile ar trebui implementate printradoptă reforme. Măsurile ar trebui implementate printr–un acord politic cu angajatorii și sindicatele pe un acord politic cu angajatorii și sindicatele pe o perioadă de 10 ani, cu obiective și rezultate clareo perioadă de 10 ani, cu obiective și rezultate clare ale reformelor. De asemenea, toate propunerile de ale reformelor. De asemenea, toate propunerile de reformă trebuie să fie însoțite de studii și analize de impact.reformă trebuie să fie însoțite de studii și analize de impact.

4. Aplicarea noilor reforme conform înțelegerii micilor întreprinzători (1% și 3%, fără angajați obligatorii, prag de 30% etc.)obligatorii, prag de 30% etc.)

Aplicarea unei simple cote de cifrără de afaceri fara birocrade afaceri fara birocrațțiie e șși alte constri alte constrâângeri (legate de minim 1 ngeri (legate de minim 1 angajat, cota de profit, domeniu) pentru ca aceasta angajat, cota de profit, domeniu) pentru ca aceasta săă poatpoatăă fi ufi ușșor identificator identificatăă șși controlati controlatăă atatâât de ct de căătre tre antreprenori, cantreprenori, câât t șși i de cde căătre organele de stat.tre organele de stat.

5. Lansarea de programe naționale și europeneeuropene

Sprijinirea afacerilor existente prin acordarea de granturi de investiții pentru IMM–uri și lansarea uri și lansarea urgentă a programelor dedicate acestora.urgentă a programelor dedicate acestora.

6. Sectorul ospitalității din România are nevoie de mai mult sprijin
Pentru a-și menține competitivitateași menține competitivitatea,, sectorul necesită menținerea facilităților fiscale existente sectorul necesită menținerea facilităților fiscale existente (cota TVA de 9%), similar celorlalte state europene (Belgia 6%, Germania 7%, Bulgaria 9%). Ospitalitatea (cota TVA de 9%), similar celorlalte state europene (Belgia 6%, Germania 7%, Bulgaria 9%). Ospitalitatea românească necesită implementarea unor politici de sprijinire a domeniului prin acordarearomânească necesită implementarea unor politici de sprijinire a domeniului prin acordarea de prime de prime încasate, realizarea de investiții în infrastructura de agrement și promovarea României în străinătate.încasate, realizarea de investiții în infrastructura de agrement și promovarea României în străinătate.

7. Mecanismul salariului minim: transparent și aplicat timp de 10 ani și salarii minime diferite
Salariile trebuie majorate la nivel național într–o manieră responsabilă și graduală, impozitarea o manieră responsabilă și graduală, impozitarea muncii este la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană și regândirea impozitării muncii muncii este la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană și regândirea impozitării muncii trebuie să fie în centrul politicilor publice.trebuie să fie în centrul politicilor publice.

8. Vouchere
Fiecare măsură ar trebui să fie foarte bine evaluată, astfel încât să nu afecteze negativ IMM–urile și urile și piața muncii. Adăugarea de noi taxe angajaților (ca de exemplu noua taxă pe tichetele de masă) va avea piața muncii. Adăugarea de noi taxe angajaților (ca de exemplu noua taxă pe tichetele de masă) va avea un impact grav asupra calității vieții acestora înun impact grav asupra calității vieții acestora în această perioadă foarte dificilă în care inflația, prețurile această perioadă foarte dificilă în care inflația, prețurile ridicate la alimente și criza energetică îi împovărează deja și va face IMMridicate la alimente și criza energetică îi împovărează deja și va face IMM–urile mai slabe neavând urile mai slabe neavând instrumente pentru a motiva și reține forța de muncă talentată și pentru a construi politici minstrumente pentru a motiva și reține forța de muncă talentată și pentru a construi politici motivante de otivante de resurse umane.resurse umane.
România este un membru activ al UE, o țară care este pe drumul cel bun și dorim să ne exprimăm disponibilitatea de a fi parteneri ai Comisiei disponibilitatea de a fi parteneri ai Comisiei Europene Europene șși Guvernului României în acest drum european.i Guvernului României în acest drum european.