Cine sunt universitarii și cercetătorii ieșeni care fac parte din Consiliul Național al Cercetării Științifice din România

Ministrul Educației a aprobat o nouă componență a Consiliului Național al Cercetării Științifice, organism de experți în cercetare cu rol important în evaluarea internă a universităților și în clasificarea departamentelor. CNCS este forul care analizează calitatea cercetării și care poate propune retragerea acreditării unei întregi școli doctorale, dacă nu respectă standardele de calitate sau de etică profesională. Potrivit surselor Edupedu.ro, conducerea forului va fi asigurată de Alexandru Babeș, cercetător și profesor de Neurobiologie la Universitatea din București.
Până acum, președintele CNCS a fost Bogdan Simionescu, membru al Academiei Române, iar vicepreședinți Nicolae Manolescu, de la Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, și Georgeta Voicu, de la Universitatea Politehnica din București, numiți prin ordin de fostul ministru al Cercetării din guvernul Grindeanu, Șerban Valeca, în 2017.
Amintim că Cercetarea, care în Guvernul Orban este organizată sub forma unui departament în cadrul Ministerului Educației, este condusă de un secretar de stat de o lună și jumătate. Șeful Cercetării este Dragoș Ciuparu, care la preluarea mandatului a anunțat că și-a fixat ca obiective deblocarea finanțării programelor de cercetare și lansarea de competiții (detalii aici).

Componența noului Consiliul Național al Cercetării Științifice – surse:
1. Alexandru Babeș – președinte. Cercetător, profesor de Neurobiologie la Universitatea din București, autor a peste 20 de articole în reviste științifice ISI, printre care Nature și Nature Medicine.

Babeș a mai fost președintele CNCS în mandatul 2016-2017, fiind numit în această funcție de ministrul de atunci al Educației, Mircea Dumitru, în guvernul Cioloș.

În perioada 2011-2013, Alexandru Babeș a fost membru al CNCS, sub conducerea lui Mihai Dima. Amintim că în 2013 întreaga echipă și-a dat demisia din acest for, din cauza lipsei finanțării proiectelor de cercetare (sursa și detalii).

2. Costin Sorin Bâldea – vicepreședinte. Cercetător în științe inginerești, Universitatea Politehnica București.

3. Flavius Solomon – vicepreședinte. Cercetător la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” din Iași al Academiei Române. A mai fost membru al CNCS în ambele mandate ale lui Alexandru Babeș

4. Cezar Joița – cercetător la Institutul de Matematică Simion Stoilow al Academiei Române. A mai fost membru al CNCS în perioada 2011-2013 și a făcut parte din echipa care și-a dat demisia în bloc din acest for, în 2013, din cauza lipsei finanțării proiectelor de cercetare (sursa și detalii).

5. Norica Nichita – cercetător la Institutul de Biochimie al Academiei Române. A mai fost membru al CNCS în perioada 2011-2013 și a făcut parte din echipa care și-a dat demisia în bloc, din cauza lipsei finanțării cercetării.

6. Alexandru Baumgarten – Cercetător în științe umaniste la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost vicepreședinte al CNCS și a făcut parte din echipa care și-a dat demisia în bloc, în 2013.

7. Laurențiu Stoleriu – Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași / Domeniul: Fizica. A mai făcut parte din CNCS în 2016-2017, tot sub conducerea lui Alexandru Babeș.

8. Mirela Voiculescu – Universitatea Dunărea de Jos din Galați / Domeniul: Științele pământului. A mai făcut parte din CNCS în 2016-2017, când a deținut funcția de vicepreședinte.

9. Ioan Ovidiu Sabău – Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara / Domeniul: Medicină

10. Gabriel Bădescu – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca / Domeniul: Științe sociale. A făcut parte din echipa care și-a dat demisia în bloc, în 2013, din cauza lipsei finanțării proiectelor de cercetare.

11. Mihai Gîrțu – Universitatea Ovidius din Constanța / Domeniul: Biotehnologie.

12. Gabriela Râpeanu – Universitatea Dunărea de Jos din Galați. A făcut parte din echipa care și-a dat demisia în bloc, în 2013.

13. Antonio Marian Rădoi – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT București / Domeniu: Știința materialelor

14. Mihaela Florea – Universitatea din București / Domeniu: Chimie

15. Gabriela Cârja – Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași / Domeniu: Știința materialelor. A mai fost membru CNCS în 2016, precum și în 2011-2013.

16. Bogdan Ovidiu Popescu – Universitatea de Medicină și Farmacie București / Domeniu: Medicină

17. Cosmin Chiorean – Universitatea Tehnică Cluj-Napoca / Domeniu: Științe inginerești

18. Lucian Drăguț – Universitatea de Vest din Timișoara / Domeniu: Științele pământului. A mai fost membru CNCS în 2016-2017.

19. Niculina Hădade – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca / Domeniu: Chimie

20. Radu Marinescu – Universitatea Politehnica din Timișoara / Domeniu: Informatică. A fost vicepreședinte al CNCS în 2011-2013, când președintele forului era Mihai Dima.

21. Dragoș Iliescu – Universitatea din București / Domeniu: Științe sociale.

CNCS este format din 21 de membri, printre care se numără președintele și doi vicepreședinți, numiți prin ordin de ministru. Președintele și vicepreședinții sunt numiți pentru un mandat de 4 ani. Tot de 4 ani este și mandatul membrilor CNCS.

Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) este un organism consultativ al Ministerului Educației, introdus în 2011 prin legea educației. Instituția are misiunea de a sprijini Ministerul în “finanțarea, monitorizarea și evaluarea activităților de cercetare științifică din România”, se arată în noul său regulament de organizare, obținut de Edupedu.ro.

Atribuțiile principale ale CNCS:
– stabilește standardele, criteriile și indicatorii de calitate pentru cercetarea științifică, ce mai apoi sunt aprobați prin ordin de ministru
– auditează periodic cercetarea din universități sau din institutele de cercetare, la solicitarea Ministerului Educației sau din proprie inițiativă
– prezintă anual un raport privind starea cercetării în institutele naționale de cercetare-dezvoltare, în universități și în institutele Academiei Române. “Raportul este public și va fi afișat pe site-ul CNCS”, prevede regulamentul obținut de Edupedu.ro
– contribuie la evaluarea calității cercetării studiilor universitare de doctorat