Comunitatea de bengalezi din Iași a sărbătorit Ziua Internațională a Limbii Materne. Unii dintre imigranți aleg România doar ca o rampă de lansare spre alte țări europene

Comunitatea de bengalezi din Iași s-a întâlnit ieri, 21 februarie 2025, pentru a sărbători Ziua Internațională a Limbii Materne, aceasta fiind bengaleza. În Iași sunt peste 1.000 de imigranți din Bangladesh, dar nu toți dintre aceștia rămân să lucreze în România. Amzad Hossain este un cetățean bengalez care își dorește să creeze o comunitate unită a bengalezilor din Iași.

De ziua Internațională a Limbii Materne, mai mulți bengalezi s-au întâlnit pentru a-și comemora strămoșii

Pentru prima dată de când sunt în România, mai mulți bengalezi s-au întâlnit pentru a celebra Ziua Internațională a Limbii lor Materne. La întrunire au participat 12 bengalezi și a avut loc la sediul fundației din care aceștia fac parte, fiind implicați într-un proiect național ce propune să contribuie la integrarea în societatea românească printr-un program complex de servicii, precum activități de formare, cursuri de limba română, servicii psihologice, consiliere și asistență juridică, dar și altele.

Amzad Hossain este un cetățean bengalez care a imigrat din Bangladesh acum un an și este dornic să creeze o comunitate unită a bengalezilor din Iași. În cadrul întâlnirii, Amzad a fost cel care a susținut discuția, explicând importanța acestei zile internaționale pentru ei.

„Este pentru prima dată când realizăm acest program de ziua internațională a limbilor materne. Nu exista până acum o comunitate strânsă de bengalezi. Sunt foarte multe persoane în această comunitate, peste 1.000 de bengalezi în Iași, dar urmează să mai vină. Am încercat să fac o prezentare despre această zi, dar a fost puțin dificil, dar încerc să organizez să ne vadă toată lumea istoria și cultura. Este despre o diferență a culturii dintre România și Bangladesh. Astăzi (n.r. – vineri, 21 februarie 2025) este un eveniment istoric important pentru noi. În 1947, pe hartă nu era Bangladeshul. Țara Pakistan are două părți, partea de est și partea de vest. Între cele două este o bucată numită India. În partea de est a Pakistanului se vorbea bengali, iar în partea de vest se vorbea urdu. Dictatorul de la acea vreme a stabilit ca limba urdu să fie folosită în ambele părți ale Pakistanului. Oamenii din partea de est a Pakistanului au început să protesteze atunci, nu voiau să vorbească limba urdu. Cei din partea de vest au început să fie împotriva celor de est. Erau interzise mitingurile pe acest subiect. Totuși, mai mulți studenți au protestat, iar armata din partea de vest i-a împușcat și au murit. Noi, astăzi, îi comemorăm pe cei care au murit pentru limba noastră, bengaleza”, a spus Amzad Hossain.

Ideea de a sărbători Ziua Internațională a Limbii Materne a fost inițiativa Bangladeshului, 21 februarie 1952 este ziua când bengalezii din provincia, de atunci, pakistaneză, Bengalul de Est, s-au luptat pentru recunoașterea limbii lor. Pentru a-i comemora pe cei care au fost împușcați în acea luptă, o statuie a fost construită în Dhaka, Bangladesh, și poartă numele de Shaheed Minar.

În mod tradițional, cetățenii bengalezi încep să celebreze această zi la prima oră a dimineții, atunci când răsare soarele, cu picioarele goale și așezând aranjamente de flori în fața statuii, în amintirea celor care au murit.

Amzad Hossain: „Bengalezii consideră România o ușă spre celelalte țări europene”

Faptul că o mulțime de cetățeni bengalezi migrează din Bangladesh nu înseamnă că toți aceștia vor rămâne să lucreze în România. Amzad Hossain a precizat cum mulți dintre aceștia folosesc țara noastră drept o rampă de lansare spre alte țări europene. Nu toate companiile care recrutează cetățeni străini le oferă condiții care să-i facă să își dorească să rămână aici.

„Mulți bengalezi vin aici în România, dar problema este că nu stau aici. Sunt companii care îi recrutează, unele îi plătesc și le oferă condiții și bani, altele nu, și de asta pleacă din România. Ei vin aici, își fac actele, permisul de ședere, și după pleacă în alte țări europene, Italia, Franța și altele. Bengalezii consideră România o ușă spre celelalte țări europene. Dacă organizațiile, ca aceasta, stau lângă noi și ne sprijină, ne învață română, ne sprijină legal, suport medical, sănătate mentală, fizică. Dacă organizațiile stau lângă noi, niciun bengalez nu va părăsi România. Aici este un sistem diferit față de celelalte țări. Eu calculez tot. Salariul este de 3.000 de lei, dar dacă se adună sumele pe care ni le asigură companiile nouă, taxele, cazarea și altele, precum tichetele pentru mâncare, se ajunge la mai mult de 5.000 de lei. Deci, dacă bengalezii pleacă și lucrează în alte țări, ei stau ilegal”, a spus Amzad Hossain.

Ahmed Shaker, în vârstă de 27 de ani, este un alt cetățean din Bangladesh care a venit în România acum trei ani și lucrează la o benzinărie din Tomești. De opt luni, acesta a reușit să-și aducă și fratele în România.

„Am venit în România acum 3 ani și lucrez la o benzinărie din Tomești. Am venit în România la fel cum mai vin și alții, din cauza nesiguranței de acolo, dar, în același timp, am venit aici pentru a munci, pentru bani. Îmi place la Iași mult, față de alte orașe, oamenii sunt foarte prietenoși, este o atmosferă prietenoasă. Mai mult, îmi plac și locurile, arhitectura. Îmi plac mult sarmalele, să le mănânc. Această zi este una importantă, una emoționantă, în care ne comemorăm bunicii, străbunicii. Sunt aici în România de ceva timp, deci știu și un lucru care nu mă satisface total, și este salariul, care este mic. Am reușit să îl aduc și pe fratele meu acum 8 luni”, a spus Ahmed Shaker.

În trecut, un alt tânăr din Bangladesh a venit să lucreze la Iași pentru a-și ajuta cu orice preț familia.

Situația politică din Bangladesh îi determină pe oameni să migreze din țară

Amzad Hossain speră ca anul viitor să își poată aduce întreaga familie în România. Cu lacrimi în ochi, acesta și-a adus aminte de soția și cei 3 copii ai săi. Bărbatul a plecat din Bangladesh din cauza situației politice din țara lui, unde dictatorul Sheikh Hasina ar fi distrus, de-a lungul anilor în care a fost la conducere, economia din țara lor.

„Îmi este dor de familia mea, îmi doresc să îi aduc și pe ei aici, încerc să fac asta, probabil anul viitor voi reuși. Am soție și trei copii, doi băieți și o fată. Bangladesh este o țară mică, dar cu foarte multe resurse, dar sunt prea multe partide politice. Sunt trei partide foarte importante, Awami League, Bangladesh Nationalist Party și Bangladesh Jamaat-e-Islami, iar două dintre ele rulează unul după celălalt. Iar în ultimii 16 ani a fost foarte periculos în Bangladesh. La fel ca în România, pentru că m-am interesat de istorie, cum era Ceaușescu, un dictator, dar el a dezvoltat multe lucruri, clădiri, comunicarea, regulile, totul. Dar, cu toate acestea, nimeni nu putea să vorbească împotriva lui. La fel, în Bangladesh era dictator Sheikh Hasina, care a condus țara timp de 16 ani, fără o alegere corectă. La noi, la fiecare 5 ani, ne alegem liderul, dar ea a distrus sistemul și toate instituțiile. A distrus economia și toate aripile Guvernului. Situația economică nu este una bună, de asta am venit în România și vreau să-mi aduc familia aici. Nu suntem stabili în Bangladesh. Limba română este cea mai mare problemă pentru a locui și lucra aici. Am experiență în vânzări, eu pot vinde un apartament, dar cum să fac asta dacă nu știu română?”, a spus Amzad Hossain.

Pentru a celebra Ziua Internațională a Limbii Materne, o comunitate de bengalezi din Iași s-au întâlnit cu scopul de a face cunoscută istoria limbii lor materne.