Comportamentul obsesiv-compulsiv în perioada pandemiei de COVID-19

Cu o prevalență de 2-3 % în populația generală, tulburarea obsesiv-compulsivă (nevroza obsesiv-compulsivă) reprezintă una dintre cele mai frecvente forme ale anxietății clinice.

Toate informațiile statistice legate de această tulburare sunt transformate într-un exces de cazuistică în perioada pandemiei de COVID-19. Majoritatea dintre noi suntem copleșiți de toate problemele apărute în ultimele luni, de când am intrat într-o aşa-zisă perioada a fricii.

Comportamentul obsesiv-compulsiv în perioada pandemiei de COVID-19: Obsesiile

„Obsesiile se referă la anumite gânduri, imagini sau idei care apar în mintea noastră într-un mod intruziv, în sens nedorit, împotriva voinței noastre și pe neașteptate. Acestea provoacă adevărate emoții neplăcute traduse adesea printr-o frică sau prin sentimente de vinovăție”, a declarat dr. Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Obsesiile din perioada COVID-19 fac referire la multe idei sau gânduri neconforme cu starea de normalitate.

Ideea decontaminare ne este inoculată de amalgamul informațiilor privitoare la boală, fiindu-ne frică permanent să nu ne contaminăm cu virusul prin atingerea mânerelor de la uși, a diverselor suprafețe, prin așezarea pe scaune, mai ales pe cele din mijloacele de transport în comun sau din spitale. Chiar și respirând aerul fără a purta mască de protecție poate fi resimțit de unii dintre noi.

„În unele situații, persoanele se pot simți vinovate de faptul că pot îmbolnăvi alți oameni prin nepurtarea măștii sau printr-o dezinfectare insuficientă. În acest caz, personalul medical sau cel expus în mod direct cu potențiali infectați sau chiar cu bolnavi de COVID-19 poate manifesta sentimente puternice de vinovăție, asociate cu gîndul că aduc boala acasă. Unii dintre aceștia consideră că familiile lor au de suferit din cauza meseriei și a riscului pe care îl au”, consideră dr. Cozmin Mihai.

Îndoielile persistente sunt adesea prezente în mintea unora

Îndoielile persistente sunt adesea prezente în mintea unora în legătură cu faptul că s-ar putea întâmpla ceva grav din cauză că nu am dezinfectat cum trebuie toate obiectele atinse de ceilalți.

Nevoia ca toată dezinfecția să fie făcută într-o anumită ordine.

„Totul poate să meargă anapoda din cauza faptului că nu am respectat ordinea dezinfecției (de exemplu: nu mi-am dezinfectat talpa pantofilor cu clor înainte de a intra în casă, nu mi-am dezinfectat telefonul după ce am intrat în casă, nu mi-am pus hainele separat de celelalte haine curate etc.)”, spune specialistul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi. Aceste gânduri obsesive se pot manifesta și în cazul cadrelor medicale, acestea având recomandarea de a se echipa într-o anumită ordine cu tot echipamentul de protecție ce include costum de spital, combinezon, mască, mănuși, vizieră. În contact direct cu un pacient pozitiv COVID-19, echipamentul necesită completare de mănuși, măști etc. „Toate aceste piese vestimentare de protecție pot provoca anxietate personalului medical, deoarece regulile sunt stricte, iar o greșeală în echipare le-ar putea provoca infectarea”, afirmă psihiuatrul ieşean.

Tanatofobia reprezintă frica de moarte și este amplificată acum de această frică prin infectare cu noul virus SARS-CoV-2. Toate decesele din ultima perioadă induc gânduri intruzive și obsesia că te poți îmbolnăvi și muri infectat. „În unele cazuri, aceste obsesii accentuează tabloul patologic, persoana în cauză apelând cu disperare la testarea în laboratorul de analize sau chiar în spital. Mai nou, odată cu creșterea numărului de cazuri, cetățenii care doresc să circule în afara țării sunt obligați să se testeze pentru acest virus, ceea ce le conferă un motiv de îngrijorare și frică, totodată”, explică dr. Cozmin Mihai.

Comportamentul obsesiv-compulsiv în perioada pandemiei de COVID-19: Compulsiile

Compulsiile se referă la acte mentale care sunt efectuate într-un mod ritualizat, în sensul în care sunt repetate de nenumărate ori, în aceeași formulă sau în aceleaşi locuri. Aceste acte compulsive sunt realizate deoarece au capacitatea de a reduce teama pe care o provoacă obsesiile.

Persoanele afectate de comportamentul obsesiv-compulsiv datorat pandemiei și stărilor de urgență/alertă vor căuta un agent de neutralizare al obsesiilor neplăcute, mai precis un comportament prin care să reducă anxietatea și totodată să își îndepărteze din minte obsesiile.

„Agenţii de neutralizare sunt reprezentați de curățarea și dezinfectarea pantofilor, spălarea repetată a hainelor și chiar călcarea zilnică a lor, spălatul obsesiv pe mâini și pe față, precum și dușurile efectuate de câteva ori pe zi. În plus, purtarea măștii de protecție în permanență, menținerea distanței fizice, o atenție sporită în permanență de a nu da mâna cu ceilalți, de a nu ne atinge de persoane și de a nu fi infectați cu vrusul din aerul expirat de celălalt reprezintă agenți de neutralizare”, consideră medicul psihiatru Cozmin Mihai. Purtarea mănușilor de latex în permanență atunci când ieșim din casă și dezinfectarea tuturor suprafețelor cu dezinfectanți speciali complică adesea tabloul compulsiv.

Respectarea măsurilor de igienă păstrând limite normale

Este indicat să respectăm măsurile impuse de autorități și de medicii epidemiologi, dar în limite normale, fără a exagera și fără a trata această perioadă cu foarte multe griji. „Grijile și starea continuă de tensiune nervoasă ne pot conduce spre o exagerare a acestor măsuri, putându-ne declanșa comportamentul obsesiv-compulsiv”, concluzionează dr. Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru.

De la o viață normală ajungem să trăim un adevărat calvar al propriilor gândurilor pentru că drumul de la normalitate la o decompensare psihică este destul de scurt.

Tratamentul comportamentului obsesiv-compulsiv

În cazul în care observăm că am depășit limitele obligatorii de igienă și siguranță impuse de guvern și de medicii epidemiologi, este indicat să tragem un semnal de alarmă și să ne evaluăm starea psihică.

„Atunci când grijile și toate măsurile de suprasiguranță ne acaparează o bună parte din zi, iar psihicul nostru este afectat în mod continuu, recomandarea este să ne autoevaluăm și să reducem mult din starea de tensiune psihică. Putem face aceasta înfrânându-ne treptat din stresul alimentat chiar de noi în mod voluntar”, consideră specialistul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Atunci când observăm că toate măsurile de igienă și siguranță ne afectează prea mult, iar psihicul nostru înregistrează un declin de la o zi la alta, este indicat să contactăm un medic specialist. Medicul de familie ne poate îndrepta către un medic psihiatru sau către un psiholog pentru tratarea acestei afecțiuni.

Cu un program de psihoterapie și cu un tratament psihofarmacologic, gândurile noastre se vor liniști și ne vom îndrepta spre traiul armonios de altădată.