Clipitul excesiv la copil. Care sunt cele mai frecvente cauze

Clipitul excesiv este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care parintii isi duc copilul la oftalmolog. Intr-adevar, poate fi o problema de natura oftalmologica, dar nu numai. Descopera si ce alte probleme de sanatate poate semnala clipitul excesiv.

Clipitul este un reflex normal care protejeaza ochiul de uscaciune, lumina stralucitoare, degete sau alte obiecte care vin spre el. Clipitul regleaza si lacrimile, care hranesc si curata suprafata ochiului. Rata de clipire la nou-nascuti este de doar 2 ori pe minut. Aceasta creste pana la 14-17 ori pe minut in adolescenta si ramanem la acest ritm in tot restul vietii. Clipitul poate creste, de asemenea, ca raspuns la durere, schimbari de temperatura si umiditate si conversatie.

Clipitul excesiv: cauze

Clipitul excesiv – inchiderea pleoapelor mai des decat normal, asociata sau nu cu stransul din ochi – poate sa apara la ambii ochi sau doar la unul. Poate fi cauzat de probleme cu pleoapele sau segmentul anterior (suprafata frontala a ochiului) – modificari ale marginilor pleoapei, gene crescute catre interior, ticuri obisnuite, eroare de refractie (nevoie de ochelari), conjunctivita, stres, emotii, etc. Rar, clipitul excesiv poate fi semn al unei tulburari neurologice nediagnosticate.

Detaliile oferite de parinti precum momentul aparitiei, durata, conditiile in care apare clipitul, eventual si senzatia pe care o resimte copilul ajuta la elucidarea cauzelor. Sigur, doate aceste date vor fi asociate cu examenul oftalmologic complet, inclusiv examinarea ortoptica.

Cum se evalueaza

Un oftalmolog pediatru va efectua un examen amanuntit. In cazul in care exista o problema, cum ar fi o geana crescuta in interior, abraziune corneeana (zgarietura pe suprafata frontala a ochiului), conjunctivita (ochi rosu), corp strain in ochi, alergii care afecteaza ochiul sau uscaciunea ochilor, acest lucru poate fi usor diagnosticat. Se examineaza ochiul cu un instrument numit lampa cu fante. Acesta este un microscop special folosit pentru marirea ochiului. Daca este nevoie de ochelari, acest lucru poate fi, de asemenea, usor de detectat. Orice deficienta de vedere va fi diagnosticata. Inclusiv strabismul, atunci cand oftalmologul examineaza miscarile ochilor.

Tratamentul variaza in functie de cauza. De exemplu, daca este diagnosticata o abraziune sau conjunctivita, pot fi administrate picaturi de ochi sau unguent. Ochelarii pot fi prescrisi daca clipirea excesiva este cauzata de vederea in ceata.

Clipitul excesiv doar un tic

Etichetarea ca tic comportamental se face numai dupa excluderea cauzelor de mai sus. Ticurile faciale, sunt contractii involuntare ale musculaturii. Ele apar in jurul varstei de 5-6 ani, sunt mai frecvente la baieti decat la fete, apar in conditii de stres, oboseala, plictiseala, excitabilitate neuropsihica, la caldura etc. Daca ne referim strict la ochi, de obicei ticurile afecteaza ambii ochi in acelasi timp. Ticurile au durata variabila de timp, trec de cele mai multe ori de la sine, se pot repeta la anumite intervale.

Cand ticurile sunt multiple – implica mai multe zone, sunt atat motorii, cat si vocale sau caracteristicile sunt aparte, trebuie consultat un medic neurolog. Ticurile obisnuite care persista trebuie discutate si cu pediatrul copilului, care poate fi util in identificarea modalitatilor de gestionare a stresului, a anxietatii sau a altor declansatori posibili.