Clădire celebră, în valoare de 3 milioane de euro, motiv de gâlceavă în instanțele din Iași! Moștenitorii familiei princiare Sturdza cer despăgubiri de la Statul Român! FOTO (Exclusiv)

Moștenitorii familiei princiare Sturdza au dat recent în judecată Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Dimitrie, Gheorghe și Ioan Eric Sturdza le solicită magistraților din cadrul Tribunalului Iași să oblige Comisia să le achite despăgubiri. Totul a izbucnit de la o clădire din zona rezidențială Copou, din municipiul Iași, care a aparținut prințului Dimitrie Sturdza, dar a fost preluat abuziv de către comuniști. În acest moment, clădirea veche nu mai există, în locul ei fiind ridicat un bloc de locuințe

O clădire celebră, evaluată la 3 milioane de euro, a ajuns un motiv de scandal în instanțele din Iași! Moștenitorii familiei princiare Sturdza cer despăgubiri de la Statul Român! Astfel, recent, aceștia au dat în judecată Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI). Dimitrie, Gheorghe și Ioan Eric Sturdza le cer magistraților din cadrul Tribunalului Iași să oblige CNCI să le plătească despăgubiri pentru imobilul respectiv. Întreg scandalul a izbucnit de la o clădire celebră din zona rezidențială Copou, din municipiul Iași, care a aparținut prințului Dimitrie Sturdza, dar care a fost preluată abuziv de către regimul comunist.

Dimitrie, Gheorghe și Ioan Eric Sturdza au dat în judecată Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor

În urmă cu câteva zile, Dimitrie, Gheorghe și Ioan Eric Sturdza au dat în judecată Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Avocatul care îi reprezintă pe moștenitorii familiei princiare Sturdza susține că aceștia așteaptă despăgubiri de aproape 8 ani.

„Este vorba despre un imobil aflat în piațeta Carol I, din municipiul Iași. Clădirea veche a fost demolată, fiind construită o alta acolo. Retrocedarea în natură nu este posibilă. Noi avem o sentință definitivă din anul 2013, emisă de Curtea de Apel Iași. Clienții mei așteaptă de aproape 8 ani aceste despăgubiri. Prețul imobilului respectiv a fost evaluat la aproximativ 3 milioane de euro”, a declarat ieri avocatul sibian Iulian Năstase, cel care îi reprezintă pe moștenitorii familiei Sturdza.

Primul termen al procesului dintre cei 3 moștenitori și CNCI a fost stabilit de Tribunalul Iași pentru data de 15 februarie 2021. Ulterior, magistrații ieșeni vor asculta ce au de spus toate părțile implicate, pentru a putea lua o decizie în acest caz.

Ani de procese și o sentință definitivă și irevocabilă, emisă în 2013

La începutul anului 2013, Curtea de Apel Iași a emis o sentință definitivă în litigiul dintre moștenitorii familiei Sturdza și autoritățile ieșene.

„Admite recursul declarat de recurenți împotriva sentinței civile din 24 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Iași – Secția I Civilă, sentință pe care o modifică în tot. Admite contestația formulată de reclamanți împotriva dispoziției nr. 1571 din 21 noiembrie 2011 emisă de Primăria municipiului Iași, pe care o anulează în parte, numai cu privire la articolul 2, în sensul că stabilește că reclamanților li se cuvin măsuri reparatorii în echivalent, potrivit Titlului VIII din Legea nr. 247/2005, pentru construcțiile demolate în suprafață construită de 1.596 mp, ce se aflau la data preluării în Iași, astfel cum sunt individualizate în decizia din 30 iunie 1952, emisă de Secțiunea Financiară a Orașului Iași și procesul-verbal din 1 noiembrie 1942, privind evaluarea averii defunctului S.M. Irevocabilă”, au menționat atunci judecătorii ieșeni cu privire la acest scandal imobiliar.

Inițial, Tribunalul Iași a respins contestația formulată de moștenitorii familiei princiare Sturdza. Prin contestație, aceștia au cerut să se dispună anularea în parte a Dispoziției nr. 1571 din 21 noiembrie 2011, emisă de Primăria municipiului Iași, și emiterea unei nou dispoziții, prin care să li se acorde contestatorilor despăgubiri pentru imobilele aflate pe suprafața de teren care a aparținut antecesorului acestora. Mai exact, Dimitrie, Gheorghe și Ioan Eric Sturdza au cerut să li se recunoască dreptul de a cere despăgubiri pentru terenul sistematizat în suprafață de 3.252 mp situat în Iași. Este vorba despre un imobil dobândit de Principele Dimitrie Sturdza pe baza actului de vânzare-cumpărare din 25 septembrie 1895.

Un imobil de mii de metri pătrați, preluat abuziv de comuniști

Reclamanții au arătat că imobilul rămas în proprietatea moștenitorilor familiei Sturdza, compus din teren în suprafață de 3.252 mp, a fost preluat în mod abuziv de către stat, suprafața de 2.719 mp de teren fiind expropriată în baza Legii nr. 571/1946. Inițial, magistrații au afirmat că, pe baza înscrisurilor depuse, nu s-a putut stabili cu certitudine că pe terenul rămas în proprietatea vânzătorului au rămas construcții care să facă obiectul Legii nr. 10/2001, mai ales dacă se are în vedere faptul că prin notificarea nr. 56/06.08.2001 reclamanții au solicitat restituirea întregului imobil compus din clădire principală cu 25 de încăperi, 3 clădiri secundare, anexe și teren în suprafață de 9.117 mp, constatându-se ulterior, în 2006, că o parte din imobil a fost înstrăinată.

„În mod greșit instanța de fond a stabilit că, pe baza înscrisurilor depuse la dosar, nu s-a putut stabili cu certitudine că, pe terenul rămas în proprietatea autorului reclamanților, nu au rămas construcții, deoarece au fost înstrăinate către G.C. În realitate, cu înscrisurile atașate notificării și cu cele depuse în timpul soluționării cauzei, s-a făcut dovada deplină că, pe terenul ce a aparținut autorilor reclamanților, la data preluării abuzive, existau mai multe clădiri. În aceste condiții, respingerea cererii de acordare a despăgubiri pentru construcțiile aflate pe teren este nelegală deoarece, după vânzarea către G.C., s-a dovedit că au rămas construcții în proprietatea autorilor reclamanților. Am dovedit că autorul nostru, Dimitrie Sturdza, a dobândit imobilul compus din teren și construcții situat în Iași, despărțirea a III-a, de la Academia Română, prin cumpărare cu actul autentificat de Tribunalul Iași pe 25 septembrie 1895”, au afirmat reclamanții în instanță.

Conform acestora, în una dintre vecinătățile imobilului (la miazăzi), se regăseau casele Principesei Finareta Ghyka.