Cercetătorul științific Leonidas Rados, despre misiunea profesorului în lumea contemporană: „Digitalizarea a adus cu sine numeroase provocări”

Cercetătorul științific Leonidas Rados spune că profesorii rămân în continuare cei care trebuie să pregătească viitoare generații, chiar și în contextul acestei lumi digitalizate. Tinerii preferă mai mult să citească cărțile în format digital, dar o mare parte încă răsfoiesc paginile cărților. Cartea „Un cărturar de altădată: Constantin Erbiceanu (1838-1913)” este destinată unei categorii speciale de cititori, dar poate fi citită și de publicul larg

Leonidas Rados este doctor în istorie și cercetător științific la Institutul „A.D Xenopol” din Iași, Departamentul de Istoria Culturii. La ceremonia de decernare a Premiilor Academiei Române pentru anul 2020, dr. Leonidas Rados a obținut premiul „Mihail Kogălniceanu”, la Secțiunea Științe Istorice și Arheologie cu lucrarea „Un cărturar de altădată: Constantin Erbiceanu (1838-1913)”. Autorul , dr. Leonidas Rados a dedicat peste un deceniu de cercetări pentru realizarea acestui volum.

Cercetătorul științific Leonidas Rados, despre misiunea profesorilor de astăzi

Leonidas Rados, doctor în istorie și cercetător științific, vorbește despre ce trebuie să facă un profesor și care este misiunea lui în lumea contemporană de astăzi. Profesorul Leonidas Rados spune că este foarte greu de precizat acest lucru în lumea de astăzi, lume în continuă schimbare. Prioritățile oamenilor se modifică neîncetat, așteptările societății cresc adesea nerealist, iar limitele de acțiune ale profesorului sunt tot mai reduse.

„Rămâne însă o constantă, aceea a pregătirii noilor generații pentru viață, a îndrumării elevilor și studenților pe drumul cunoașterii. De departe însă, dincolo de efortul asigurării unui bagaj acceptabil de cunoștințe, esențială mi se pare punerea la dispoziția tinerilor a instrumentelor esențiale formării unei gândiri critice, indispensabilă acestor vremuri. Constatarea se aplică atât dascălilor din universități, cât și celor din învățământul preuniversitar”, declară dr. prof. Leonidas Rados.

Astfel, tinerii de astăzi trebuie să primească din partea profesorilor materialele pe baza cărora ei își vor forma gândirea critică.

Interesul tinerilor pentru cărți

Întrebat de către reporterii BZI dacă tinerii mai sunt interesați de cărți în această lume digitală, profesorul a răspuns că o parte dintre aceștia preferă mai mult cărțile în format digital, dar sunt mulți tineri care încă preferă cărțile în formatul lor clasic.

„E un truism acela că piața de carte și cultura scrisă deopotrivă, traversează o perioadă complicată. Digitalizarea a adus cu sine numeroase provocări, la care societatea trebuie să răspundă într-un fel. În primul rând, reducerea numărului cititorilor de beletristică (editurile ar putea aduce lămuriri și statistici în acest sens).

În al doilea rând, diminuarea apetitului tinerilor pentru cartea în format fizic și, în același timp, preferința pentru variantele digitale. Evident, nu toți cititorii se manifestă la fel; o bună parte, chiar dintre cei tineri, se simt mai bine răsfoind o carte în format clasic, unde contactul cu hârtia asigură imersiunea profundă în poveste”, spune Leonidas Rados.

Profesorul spune că are în calculator o arhivă digitală de zeci de mii de cărți și documente indispensabile cercetării. Oriunde s-ar afla, poate găsi orice material are nevoie, deci acesta este un mare avantaj în cercetare.

Cercetătorul științific Leonidas Rados, autorul cărții „Un cărturar de altădată: Constantin Erbiceanu (1838-1913)”

La ceremonia de decernare a Premiilor Academiei Române pentru anul 2020, dr. Leonidas Rados a obținut premiul „Mihail Kogălniceanu”, la Secțiunea Științe Istorice și Arheologie cu lucrarea „Un cărturar de altădată: Constantin Erbiceanu (1838-1913)”.

„Urmând cu fidelitate documentele, am încercat să recreez între coperțile cărții povestea vieții, carierei și operei profesorului Constantin Erbiceanu. Am discutat etapa formării sale la Seminarul de la Socola, la Universitatea din Iași (unde îl aflăm în chiar prima generație de studenți, la 1860) și la cea din Atena, unde a fost trimis ca bursier al statului român, apoi i-am creionat cariera și opera, ambele de invidiat, vorbind inclusiv de onoranta alegere ca membru al Academiei Române (și vicepreședinte, pentru o vreme); un capitol special este rezervat, desigur, familiei savantului”, menționează Leonidas Rados.

Volumul cercetătorului științific Leonidas Rados se adresează lectorilor avizați, cercetătorilor, studenților, dar poate fi citit fără probleme și de publicul larg, interesat de detaliile patriei românești.