Cercetătorii au ajuns la concluzia că au apărut noi simptome legate de COVID: delir, agitație, confuzie

Modul în care reacționează organismul uman la infecția cu noul coronavirus este departe de a fi cunoscut pe de-a integul, dar devine din ce în ce mai evident că efectele sale nu se limitează doar la plămâni.

Medici din mai multe țări raportează că au întâlnit în cazurile unor pacienții cu forme severe de Covid-19 stări de confuzie, chiar delir sau au avut semne de alte tulburări mintale, relatează ABC News.

Deși cauza acestor simptome rămâne deocamdată neclară, doctorii din linia întâi au dat un semnal de alarmă, observând că mulți dintre acești pacienți prezintă manifestări similare.

De exemplu, un pacient – un bărbat trecut de 50 de ani – a fost internat în spital după ce a fost găsit confuz, agitat și incoerent, toate fiind semne ale unor schimbări neurologice drastice.

La început, nu a fost suspect de COVID-19, pentru că nu avea simptomele respiratorii specifice, iar medicii au crezut că are meningită. Spre surpriza tuturor, însă, bărbatul a ieșit pozitiv la testul pentru coronavirus, o procedură standard a respectivului spital, aplicată tuturor pacienților.

Abia la două zile după spitalizare, după ce pacientul a pierdut orice legătură cu realitatea – fiind incapabil să mai spună cine este sau unde se află – a început să aibă și simptomele respiratorii comune asociate cu COVID-19.

În cele din urmă, pacientul a fost transferat la Terapie Intensivă pentru a fi pus pe ventilație artificială, în timp ce el era încă incapabil să înțeleagă ce i se întâmplă.

Dr. Lorenzo Norris, decan asociat la Facultatea de Medicină de la George Washington University, este de părere că un astfel de caz trimite un semnal îngrijorător: deocamdată, nimeni nu înțelege pe deplin în ce fel virusul afectează și creierul.

Doctorii cunoșteau deja că în cazul pacienților mai în vârstă se pot întâlni episoade de delir în timpul spitalizării.

Totuși, de când cu pandemia de coronavirus, doctorii au observat că și unii pacienți mai tineri dau semne de conștiență alterată, iar acesta pare să fie unicul lor simptom. Alții dezvoltă episoade de delir mai târziu, în timpul spitalizării, iar starea lor de confuzie pare să fie mai severă și să dureze mai mult decât ar fi de așteptat.

Dr. Norris spune că spitalul în care activează s-a confruntat cu o creștere a numărului de pacienți cu COVID-19 care au prezentat episoade de delir, fără a avea legătură cu istoricul lor de sănătate mintală. În plus, acești pacienți par să aibă nevoie de mai mult timp pentru a se însănătoși.

Deși datele sunt încă puține, un studiu din Wuhan a arătat că mai mult de o treime dintre pacienții cu COVID-19 au prezentat simptome neurologice, iar incidența acestor cazuri a fost și mai crescută în cazul infecțiilor severe.

Un alt studiu, făcut în Franța pe un număr mai mic de cazuri și publicat luna trecută, arăta că două treimi dintre pacienții cu COVID-19 au fost agitați sau cu episoade de delir.

Starea de confuzie pe care o manifestă unii pacienți cu coronavirus îi pune în încurcătură acum pe doctori, care nu înțeleg dacă este un rezultat direct al afectării creierului său este vorba de un efect secundar al unui răspuns inflamator agresiv.

Dr.Beatriz Korc, șefa secției de geriatrie de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, este de părere că episoadele de delir în COVID-19 pot fi rezultatul unei acțiuni directe a virusului, care atacă meningele sau vasele de sânge.

Pe de altă parte, delirul poate fi și rezultatul unei detrese respiratorii severe, care determină scăderea nivelului de oxigen în sânge.

O altă posibilă cauză, potrivit medicilor, este o hiperreacție a sistemului imun, cunoscută sub denumirea de ”furtună de citokine”, care poate cauza formarea de cheaguri de sânge în creier.

În Spania, dr. Cristinia Abad, anestezist la Spitalul San Carlos din Madrid, a observat că pacienții care au avut nevoie de ventilație mecanică pentru mai mult timp își revin în firea lor mai greu.

”Pacienților le trebuie mai mult timp pentru a se întoarce la statutul lor mental de bază după ce îi extubăm.

Am fost îngrijiorați că li s-au format mici cheaguri de sânge pe creier, ceea ce îi face să fie mai confuzi, pentru că altfel, noi șiam că nivelul lor de oxigen s-a îmbunătățit, deci n-ar fi trebuit să fie probleme””, a declarat dr. Abad pentru ABC News.

Este posibil ca perioadele lungi de spitalizare să fie problematice pentru unii pacienți, făcându-i să se simtă dezorientați.

”Izolarea, limitarea deplasării, folosirea echipamentelor de protecție, absența unor chipuri cunoscute pot fi teribil de înspăimântătoare și pot să creeze o dezorientare, care să contribuie la confuzia pacienților, spune dr. Korc.

De aceea unele lucruri familiare, cum ar fi convorbirea cu membri ai familiei, sau atenția acordată de personalul medical pot fi de ajutor. Însă episoadele de delir manifestate de unii pacienți COVID-19 merg dincolo de confuzia asociată cu șederea îndelungată în spital, spune dr. Korc.

În concluzie, după tot mai multe astfel de relatări, doctorii sunt acum mult mai atenți la episoadele de confuzie ca un posibil simptom de COVID.