Ce spun specialiștii despre purtarea măștii în cabinetele de psihiatrie? Dr. Ovidiu Alexinschi: „Masca poate reprezenta o dublă barieră fizică în comunicarea empatică dintre medic și pacient”

Unii pacienți cu tulburări psihice își ascund emoțiile și stările sub mască! Aceștia încearcă să-și acopere timiditatea și să inducă în eroare medicii cu privire la starea lor psihică reală. Medicii psihiatri din Iași spun că masca reprezintă o barieră în comunicarea cu pacientul diagnosticat cu diverse tulburări psihice

În șase luni de la începerea pandemiei de COVID-19, medicii psihiatri din Iași au observat faptul că masca reprezintă o barieră importantă în comunicarea cu pacienții care suferă de anumite tulburări psihice. Medicul psihiatru găsește masca de protecței ca fiind un impediment în conturarea unui diagnostic pentru pacienții noi. Unii dintre aceștia încearcă să își ascundă sub mască emoțiile și sentimentele, indicii importante cu ajutorul cărora, înainte de pandemia de COVID-19, medicii puteau să pună un diagnostic. Medicii psihiatri din Iași spun că masca este privită ca un ajutor de către pacienții emotivi, cărora nu le este confortabil să-și expună sensibilitatea, frica, sau diverse alte emoții.

Medicul Ovidiu Alexinschi: „Inclusiv comisura unei buze ridicate sau coborâte, expresia feței, toate ajută la conturarea psihodiagnosticului”

Medicii psihiatri din Iași consideră masca de protecție ca fiind o dublă barieră în comunicarea cu pacienții care suferă de diverse tulburări psihice. Aceștia spun că din luna martie, de când s-a declanșat pandemia de COVID-19, pacienții din spitale purtând obligatoriu mască, atât medicii cât și pacienții au simțit o dificultate majoră de comunicare.

„Purtarea măștii complică foarte mult lucrurile și procesul, reprezentând o dublă barieră. În primul rând, masca purtată de pacient scade expresivitatea facială, iar masca purtată de medic interferează în procesul de comunicare directă, empatică, de exprimare a emoțiilor și, deci, în tot ceea ce înseamnă expresie facială. Este clar că acest lucru reprezintă un impediment de comunicare, în special în cazul pacienților noi la care ai tot timpul nevoie de cât mai multe date, inclusiv comisura unei buze ridicate sau coborâte, expresia feței, toate ajutând la conturarea psihodiagnosticului. Nu este cea mai fericită situație dubla barieră cu care ne confruntăm”, spune dr. Ovidiu Alexinschi, director medical la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași.

Dr. Ovidiu Alexinschi: „Este destul de complicat în meseria noastră să putem comunica cu un pacient cu mască”

Psihiatrii din Iași spun că mulți pacienți cu tulburări psihice au privit purtarea măștii ca pe o modalitate eficientă de a-și ascunde emoțiile în fața medicilor. Pentru a putea pune un diagnostic, medicii psihiatri trebuie să facă o analiză completă a pacientului, printre care se numără și citirea expresiilor faciale.

„O bună parte din pacienți consideră masca ca pe un mijloc de acoperire a unor anumite sentimente, emoții. O altă parte, cei emotivi, o consideră drept un avantaj, pentru că, spun ei, le acoperă jena, timiditatea și exprimarea emoțiilor negative. Este destul de complicat în meseria noastră să putem comunica cu un pacient cu mască. În psihiatrie există un interviu psihiatric și studierea posturii se face mai bine dacă vezi întreaga față. Psihiatria nu înseamnă numai dialog, înseamnă și examen clinic și neurologic”, mai spune medicul psihiatru Ovidiu Alexinschi.

În perioada pandemiei de COVID-19, pacienții cu tulburări psihice au putut discuta telefonic cu medicii

De la începutul pandemiei de COVID-19, medicii psihiatri din Iași au putut comunica și telefonic cu pacienții deja diagnosticați. În cazul acestora nu a existat un impediment de comunicare și asta pentru că medicii cunoșteau deja cazul. Impedimentele de comunicare, determinate de pandemia de COVID-19 și a necesității purtării măștii, au fost întâlnite la pacienții noi.

„Tele-psihiatria a devenit foarte importantă. În mod evident, acest tip de comunicare ajută cazurile pe care deja le cunoaștem pentru că este greu să conturezi un diagnostic pe termen lung, dacă nu cunoaștem situația respectivului pacient. Tele-psihiatria se mulează pe control și consiliere psihologică. La noi contează tot ceea ce spun pacienții și aparținătorii, ce documente medicale sunt, ce istoric medical există. Acum, însă, lipsește reciprocitatea dialogului, exprimarea directă, tot ceea ce înseamnă intensitatea comunicării”, încheie dr. Ovidiu Alexinschi.