Ce se întâmplă cu ratele la bancă după deces. Cine va plăti datoria

Mulți români vor să afle ce se întâmplă cu ratele la bancă după deces și ce datorii se moștenesc. Majoritatea cetățenilor din România au credit la bancă și plătesc lunar o sumă de bani stabilită pentru câțiva ani. Iată cine va plăti datoria după decesul celui care are o rată bancară.

Ce se întâmplă cu ratele la bancă după deces

Românii se îndatorează pe mulți ani și fac credit la bancă pentru a-și lua o locuință, o mașină sau pentru a începe o afacere. De asemenea, optează și pentru creditele de nevoi personale sau fac împrumuturi la instituții financiare nebancare. Puțini sunt cei care știu ce se întâmplă cu creditul la bancă după decesul proprietarului și cine este obligat să plătească ratele defunctului. Legea este clară în acest sens.

Moștenitorii sunt răspunzători pentru datoriile defunctului, dar numai în măsura bunurilor moștenite. Acest lucru înseamnă că bunurile proprii ale moștenitorilor nu sunt afectate de datoriile defunctului. Creditorii, inclusiv băncile, pot urmări datoriile doar în cadrul patrimoniului succesoral. Moștenitorul trebuie să declare toate bunurile aflate în patrimoniul defunctului pentru a evita răspunderea personală pentru datoriile acestuia.

Dacă moștenitorii acceptă moștenirea, iar aceasta include și imobile ipotecate, banca poate proceda la executarea silită a imobilului pentru a recupera datoria. Dacă suma obținută în urma valorificării imobilului nu acoperă integral datoria, moștenitorul nu va fi urmărit pentru diferență, cu excepția cazului în care a moștenit și alte bunuri.

În cazul în care creditul este asigurat pentru risc de deces, acesta se stinge în momentul decesului titularului, iar moștenitorii nu mai au obligația de a plăti ratele. Cei care nu doresc să preia datoriile defunctului pot renunța la moștenire.

Cum se împarte averea între moștenitori

Legea moştenirii s-a schimbat la începutul anului 2024 şi prevede noi reguli pentru moştenitori şi împărţirea averii. Soțul supraviețuitor este primul moștenitor, fiind urmat de rudele defunctului.

Soțul supraviețuitor este primul moștenitor legal. Acesta îl moștenește pe soțul decedat dacă la data deschiderii moștenirii nu există o hotărâre de divorț definitivă. Atunci când vine vorba despre descendenții defunctului, aceștia sunt copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit. Ascendenţii privilegiaţi sunt tatăl şi mama defunctului. Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.

Dacă cei doi soți nu au avut copii, iar părinții defunctului nu se mai află în viață, atunci soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat acest aspect prin intermediul unui testament. Deosebit de important este faptul că în situația în care rudele cele mai apropiate ale persoanei decedate nu primesc întreaga moștenire în urma dezmoștenirii, partea rămasă se atribuie celorlalte rude care îndeplinesc condițiile legale.

Atunci când o persoană a decedat, bunurile sale sunt direcționate către moștenitorii legali, fie prin intermediul unui testament, fie pe legal, prin deschiderea succesiunii la un birou notarial a cărui activitate aparține de judecătoria aflată în localitatea de reședință a decedatului. Succesiunea este calea prin care se stabilește exact cine și ce cotă-parte primește din averea celui decedat, în funcție de gradul de rudenie.