Ce se intampla cu creierul atunci cand bolnavul este in coma
@ Dupa cum sustin medicii de specialitate, un pacient poate sta in coma cateva minute, luni sau ani @ Exista si cazuri extreme, cu trezire din coma dupa mai multi ani, ameliorarea datorandu-se calitatii ingrijirilor si neuroplasticitatii creierului, care reconecteaza structurile implicate in starea de vigilenta @ „Elementele de patologie actioneaza asupra mai multor structuri nervoase, din care cele mai importante sunt scoarta cerebrala si substanta activatoare reticulata ascendenta din trunchiul cerebral. Leziunile extinse, adesea bilaterale, ale scoartei cerebrale pot determina starea de coma. In foarte rare cazuri este implicata doar scoarta cerebrala. In cele mai multe situatii suferinta encefalica este mai extinsa sau chiar generalizata”, a spus prof. dr. Cristian Popescu
Cu cat coma se superficializeaza mai repede, cu atat si prognosticul va fi mai bun pentru pacient, sunt de parere medicii de specialitate. Comele pot varia ca durata intre cateva minute si luni, chiar ani. Doctorii precizeaza ca exista si cazuri extreme, cu trezire din coma dupa mai multi ani, ameliorarea datorandu-se calitatii ingrijirilor si neuroplasticitatii creierului, care reconecteaza structurile implicate in starea de vigilenta. „In stare de coma bolnavul este inconstient, avand afectate in grade variabile functiile senzitivo-senzoriale, motorii si vegetative. Cauzele cele mai frecvente ale aparitiei starii de coma sunt de natura neurologica, metabolica si toxica. In cazul bolilor neurologice, mentionam accidentele vasculare cerebrale, traumatismele, tumorile cerebrale, infectiile extinse ale creierului. Bolile metabolice cu impact asupra functiilor structurilor nervoase implicate in inducerea comei sunt diabetul, disfunctia hepatica, cresterea ureii in sange. In astfel de cazuri, de cele mai multe ori, starea de coma este reversibila. Daca in situatia comei alcoolice iesirea din criza este aproape o regula, pentru alte substante apar leziuni cum ar fi digestive, cerebrale definitive”, a declarat prof. dr. Cristian Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi.
Creierul in timpul comei
Dupa cum a precizat prof. dr. Cristian Popescu, comele au mai multe grade de profunzime si, cu cat gradul comei este mai mare, cu atat mai putin probabila este revenirea. „Elementele de patologie actioneaza asupra mai multor structuri nervoase, din care cele mai importante sunt scoarta cerebrala si substanta activatoare reticulata ascendenta din trunchiul cerebral. Leziunile extinse, adesea bilaterale, ale scoartei cerebrale pot determina starea de coma. In foarte rare cazuri este implicata doar scoarta cerebrala. In cele mai multe situatii suferinta encefalica este mai extinsa sau chiar generalizata. In limbaj medical, coma este de gradul I, II, III, IV, V si VI. In stadiul I pacientul poate efectua unele miscari de aparare, chiar daca sta cu ochii inchisi si scoate unele sunete neinteligibile. In aceasta situatie este afectata predominant scoarta cerebrala”, a spus seful Clinicii de Neurologie.
In stadiul II de coma pacientul nu mai reactioneaza la stimulii durerosi si pot fi prezente unele miscari involuntare ale membrelor sau ale gurii. In aceasta situatie apar primele variatii ale tensiunii arteriale, febra, tulburari de ritm cardiac si respirator. In stadiul II este implicat si diencefalul, situat in continuarea trunchiului cerebral, una din structurile importante.
Pacientul aflat in stadiul III de coma nu poate fi trezit. „Stadiul III presupune si afectarea mezencefalului, una din structurile sistemului nervos care cuprinde si portiunea superioara a formatiei reticulate, cea care exercita rolul de «trezire» si mentinere a vigilentei asupra scoartei cerebrale. Pot fi prezente si la stimularea puternica a extensiei membrelor, cunoscute sub numele de crize de rigiditate prin decerebrare. Examenul pupilelor si miscarile oculare pot furniza importante detalii despre profunzimea comei. In acest stadiu pupilele nu se mai micsoreaza la examinarea cu lumina, ci raman fixe”, a declarat prof. dr. Cristian Popescu.
Moartea creierului
In stadiul IV de coma pacientul are nevoie de sustinerea terapeutica a valorilor tensionale si ventilatie asistata. „In stadiu IV pacientul este complet areactiv. Suferinta cerebrala se extinde. Se agraveaza disfunctiile vegetative cu tulburari de ritm respirator, cardiac si variatii ale tensiunii arteriale cu tendinta la hipotensiune”, a spus seful Clinicii de Neurologie.
Pacientul aflat in coma de gradul V prezinta hipotonie, scaderea tonusului muscular, imposibilitatea de a inghiti, tusi, respiratie neregulata. In acest stadiu este implicat si bulbul rahidian, care asigura mecanismele respiratiei.
Conform medicilor specialisti, in stadiul VI de coma creierul moare. „La stadiul VI asistam la ceea ce se numeste moartea creierului. Tensiunea arteriala este sustinuta prin terapie, iar ventilatia asigura schimbul de gaze necesar mentinerii functiilor organelor si sistemelor. In aceasta faza pacientul poate deveni donator de organe. Pentru atestarea mortii creierului sunt protocoale extrem de riguroase puse in practica de mai multe echipe independente. Comele care se agraveaza trecand in stadiile urmatoare nu au un prognostic bun. Medicina actuala poate asigura toate conditiile intretinerii pacientului comatos mai multe saptamani sau luni de tratament terapeutic. Sunt si cazuri extreme cu trezire din coma dupa mai multi ani”, a adaugat prof. dr. Cristian Popescu.