Ce reprezintă, din punct de vedere ortodox, zilele săptămânii? Părintele Calistrat Chifan ne vorbește despre perioada Octoihului – VIDEO

Părintele Calistrat Chifan de la Mănăstirea Vlădiceni din Iași a discutat, în emisiunea BZI LIVE, despre perioada Octoihului. Iată ce reprezintă, din punct de vedere ortodox, zilele săptămânii?

Fiecare zi a săptămânii îmbracă o semnificație cu totul aparte în tradiția ortodoxă. Astfel, de duminică (începutul săptămânii) și până sâmbătă (cea de-a șaptea zi a săptămânii), fiecare pas pe care îl facem spre mântuire este călăuzit de sfinți și soroace binecuvântate, rânduite de Dumnezeu spre folosul îndreptării creștinilor.

Părintele Calistrat Chifan, despre perioada Octoihului: „Este cea mai mare din an și are opt glasuri, care se repetă de-a lungul anului bisericesc”

Potrivit părintelui Calistrat, în viața Bisericii există un program al săptămânii respectat cu strictețe. Mai mult, este binecunoscut faptul că perioada slujbelor se împarte în trei perioade, cea mai mare fiind perioada Octoihului.
Celelalte două perioade bisericeşti sunt: Triodul, care ţine de la Duminica Vameşului şi a Fariseului pana în Sâmbăta Mare şi Penticostarul care începe la Duminica Paştilor şi se termină cu Duminica Tuturor Sfinţilor.

„În viața liturgică, a Bisericii, noi avem un program al săptămânii, pe care Biserica îl respectă. Și, pentru a intra în dimensiunea lucrării, trebuie să înțelegem că perioada slujbelor se împarte în trei perioade: perioada Octoihului, care este cea mai mare din an și are opt glasuri, care se repetă de-a lungul anului bisericesc, apoi avem Bogorodișna Maici Domnului sau o carte de cântări scrise, atribuită Sfântului Ioan Damaschin, cu laude aduse Maicii Domnului, în care rugăciunile sunt puse pe glasuri și pe săptămâni.”, a explicat părintele Calistrat Chifan, pentru BZI LIVE.

Duhovnicul a adăugat că perioada octoihului mai este cunoscută și ca perioada Învierii, deoarece, odată cu fiecare Liturghie, este sărbătorită o Înviere. Octoihul are ca sărbătoare centrală Nașterea Domnului, urmată de Bobotează și reînnoiește, prin slujbele Bisericii, activitatea profetică și învățătorească a Mântuitorului.

„Vorbim de perioada Octoihului sau cea a Învierii, pentru că așa se și numește. Pentru că noi, propriu-zis, cu fiecare Liturghie sărbătorim o Înviere, iar duminica este ziua cea dintâi a săptămânii, Învierea. Vorbim de perioada postului mare, cea tristă, care este cuprinsă de Triod, începând de la duminica vameșului și fariseului și terminând cu sâmbăta Învierii, cu venirea sfintei lumini, când inclusiv de noaptea de la ora 12, când dăm lumina, intră perioada Penticostarului sau perioada Luminii, perioada Bucuriei.”, a completat duhovnicul.

Părintele Calistrat Chifan: „Nu întâmplător folosim termenul de săptămâna brânzei, săptămâna izgonirii lui Adam din Rai”

Părintele Calistrat Chifan a dezvăluit că fiecare săptămână are o anumită însemnătate. Astfel, există săptămâna brânzei, săptămâna izgonirii lui Adam din Rai, săptămâna Înfricoșatei Judecăți, săptămâna fiului risipitor ori săptămâna vameșului și fariseului.

„Nu întâmplător folosim termenul de săptămâna brânzei, săptămâna izgonirii lui Adam din Rai, săptămâna Înfricoșatei Judecăți, săptămâna fiului risipitor, săptămâna vameșului și fariseului. Când le privești per ansamblu, spui că e o complicație inutilă, o alcătuire foarte sofisticată, să știți că este și un mare secret. În general, noi atribuim lucrul acesta mănăstirilor, de obicei mănăstirilor cu tradiție monahală adâncă.”, a mai spus părintele Calistrat Chifan, în cadrul emisiunii BZI LIVE.