Planul Național de Redresare și Reziliență. Ce proiecte vor fi finanțate cu 29 miliarde de euro – DOCUMENT

Potrivit documentului prezentat miercuri, 2 iunie, de premierul Florin Cîțu, în perioada de aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență, se așteaptă un impact pozitiv asupra economiei, generând o creștere economică suplimentară semnificativă pe tot intervalul 2021-2026 , spre deosebire de situația care nu ia în calcul PNRR.

Guvernul are în vedere trei scenarii: absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor, absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor și absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor.

Toate cele trei scenarii vizează o împărțire a cheltuielilor de capital și a celor curente într-o proporție aproximativă de 3:1.

Scenariul I: absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor

A. utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026
B. utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 și 75% în 2025-2026

Având în vedere primul scenariu, în prima parte a intervalului (2021-2022)  impactul exprimat în PIB real este mai puțin pronunțat, deoarece alocarea fondurilor este mai scăzută. Un impact semnificativ asupra creșterii economice va avea loc în anul 2025 (+1,4 puncte procentuale), odată cu alocarea fondurilor, care se mărește treptat.

În intervalul 2021-2026, se vor vedea creșteri vizibile în construcții, datorită investițiilor în infrastructura mare, în rețelele de apă curentă și canalizare, dar și în investițiile aferente eficienței energetice și parțial în mobilitate.

În timp ce în scenariul fără PNRR populația ocupată s-ar majora în perioada 2021-2026 cu 169,2 mii persoane, în scenariul cu PNRR acest surplus de locuri de muncă ajunge la 290 mii persoane.

Scenariul II: absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor

A. utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026
B. utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026

Cel de-al doilea scenariu vizează utilizarea granturilor, fără ca statul să apeleze la împrumuturile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență. Astfel, creșterea economică exprimată în PIB real este de 4,3 puncte procentuale pe tot intervalul. Cel mai mare impact se va vedea în anul 2023.

Scenariul III. absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor

Scenariul III vizează o majorare a PIB-ului de 3,4 puncte procentuale pe tot intervalul. Astfel, este suferat faptul că și la un nivel mai redus,  impactul economic al împrumuturilor din PNRR rămâne însemnat.

Florin Cîțu: „PNRR a fost depus luni la Comisia Europeană”

Miercuri, 2 iunie 2021, premierul Florin Cîțu, vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, prezintă proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cifrate la 29,2 miliarde euro.

„Vestea bună: PNRR a fost depus luni la Comisia Europeană. E un program foarte important pentru România. A fost lansat când eu eram ministru al Finanțelor, am fost implicat din primul moment. Vom avea un spital constuit în 2024. Transportul, educația și sănătatea sunt principalele domenii din PNRR
De ce luăm împrumuturi prin PNRR? România are o nevoie mare de investiții, iar aceste împrumuturi vor merge doar în investiții, nu în consum. Împrumuturile prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică decât cele normale, aproape zero. Toate investițiile din PNRR se termină în 2026.

Componenta de reforme din PNRR: România are nevoie de reforme, și prin PNRR am creat o mai mare transparență legată de acestea. Reforma sistemului de pensii – să fie bazat pe contributivitate și sustenabil. Reforma justiției – reparăm ce au stricat alții. Reforma companiilor de stat – ne luptăm cu sifonarea banului public. Reforma salarizării în mediul public – vom lega performanța de venituri.”, a declarat Florin Cîțu.

Puteți citi documentul AICI.