Ce probleme majore se preconizează la termoficarea din București? Vești alarmante pentru unii bucureșteni

Vor fi probleme majore la termoficarea din București, unii bucureșteni vor avea de suferit în iarna 2024-2025. Șeful ELCENsusține că nu sunt motive de îngrijorare și că vor fi avarii pe ”colo-colo”, totuși, bucureștenii au avut de suferit în fiecare an din cauza problemelor rețelelor care sunt vechi și stricate.

Termoficarea este o reală problemă în București. Nepăsarea autorităților din ultimii 30 de ani a dus la o degradare constantă a rețelelor. În această vară au fost numeroase intreruperi a furnizării de apă caldă din cauza unor defecțiuni și a unor lucrări la rețea.

Ce probleme majore se preconizează la termoficarea din București

Claudiu Creţu, directorul general al Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) a dezvăluit că nu vor fi probleme majore legate de termoficarea din București și că vor fi pe ”colo-colo” unele avarii. Totuși, bazându-ne pe istoric, în fiecare an în București au fost avarii majore la sistemul care este unul depășit.

Într-o declarație recentă, Crețu a subliniat că există suficiente gaze pentru sezonul rece, datorită contractelor încheiate cu Romgaz și Petrom pentru diverse cantități. El a afirmat că, dacă iarna viitoare va fi asemănătoare cu cele anterioare, nu se preconizează probleme în aprovizionare. Totuși, el a menționat că sectorul gazelor este mult mai complex decât să ne concentrăm doar pe prezent sau pe viitorul apropiat.

Crețu a adus în discuție percepția din anii 2017-2019, când sistemele centralizate de încălzire erau considerate depășite și ineficiente, iar mulți anticipau că acestea și utilizarea gazelor vor dispărea. El a provocat această idee cu o întrebare simplă: „Cum putem încălzi Bucureștiul?” Multe voci refuzau ideea utilizării gazelor, dar Crețu a subliniat că pentru blocurile conectate la sistemul centralizat sunt necesare aproape o mie de gigacalorii pe timp de iarnă.

El a remarcat că, deși este ușor să vorbim despre alternative precum hidrogenul sau energia regenerabilă, realitatea este că o mare parte din energia primară este consumată pentru încălzire și răcire, iar gazul joacă un rol esențial în acest proces. Crețu a accentuat importanța rezervelor proprii de gaze pentru România, considerându-le un aspect pozitiv. El a menționat că există proiecte în desfășurare pentru dezvoltarea de noi centrale pe gaze, care vor contribui la stabilizarea sistemului energetic național.

Energia geotermală ar putea fi soluția la problema termoficării

Crețu a afirmat că implementarea proiectelor de energie geotermală trebuie să fie bine gândită și analizată, subliniind că tranziția către această sursă de energie va fi parțială. El a explicat că va fi necesară integrarea tehnologiilor regenerabile, deoarece nu se preconizează o schimbare completă în acest domeniu. Crețu a adăugat că, deși ar fi fost benefic să avem acces la resurse geotermale cu temperaturi ridicate sub București, realitatea este că resursele disponibile ating doar 50-60 de grade Celsius, ceea ce implică încă o dependență de gaz.

El a subliniat că nu toată populația este conectată la sistemul centralizat de termoficare. Astfel, soluția viitorului ar trebui să includă gazul ca parte a unei combinații hibride cu alte tehnologii. Crețu a menționat că, deși suntem pe calea bună, procesul de tranziție va fi lung. El a recunoscut că, în această iarnă, se vor mai înregistra defecțiuni și a adus în discuție faptul că centralele de termoficare din anii ’60 continuă să fie operaționale. Totuși, el a menționat că există proiecte în curs de evaluare, cu speranța de a lansa licitații în curând, astfel încât în următorii 3-5 ani să se finalizeze construcția unor centrale noi. Vom vedea ce probleme majore vor fi cu termoficarea în București pe măsură ce sezonul rece își face simțită prezența. Cu toate că șeful ELCEN susține că nu sunt motive de îngrijorare, realitate din ultimii ani îl contrazice.