Obisnuim, cand vorbim de smegma, sa ne referim la secretia aflata sub preput, la barbat. Dar o secretie asemanatoare este produsa si de vulva, in special de tesuturile ce imbraca clitorisul. Femeile au deci si ele smegma.
Smegma este un lichid pastos (sau vascos) care se gaseste la nivelul glandului, sub preput sau, la femei in jurul clitorisului. Este compus din mai multe elemente:
– grasime (sebum) secretata de mucoasa (epiteliul) ce tapeteaza partea interioara a preputului sau de mucoasa vulvara, in special tesuturile ce imbraca clitorisul. Grasimea este compusul principal al smegmei;
– mucus ce provine din glandele microscopice de pe traseul uretrei sau de la glandele vaginale si cele din apropierea orificiului vaginal;
– celule moarte descuamate care se exfoliaza constant de pe preput, gland, uretra, mucoasa vulvara, vaginala. Toate celulele epiteliale de pe corp si de pe mucoase, se exfoliaza fiind in permanenta inlocuite de unele noi. In acest fel, epiteliile isi mentin rezistenta de care au nevoie pentru a proteja corpul;
– anumite bacterii care se gasesesc in mod normal si fiziologic acolo, formand flora bacteriana locala. Microorganismele care cresc in mod normal pe piele sau in anumite cavitati (orala, vaginala, etc), se numesc comensale. Flora bacteriana (microbiocenoza) genitala are o compozitie specifica si are la randul ei un rol de protectie prin faptul ca cresterea acelor bacterii inhiba dezvoltarea altora. Astfel, bacterii care pot da infectii sunt uneori indepartate sau inhibate de catre cele locale, inainte sa faca rau. Daca nu ar exista flora bacteriana locala, multi microbi (de pe haine, maini, din mediu) ar putea da infectii si am face mult mai multe boli decat facem in general.
Rolul smegmei este acela de a proteja, de a mentine aciditatea (ph-ul), de a hidrata mucoasa, de a mentine echilibrul florei microbiene normale. Are rol de lubrifiant necesar deoarece, la fiecare erectie, preputul se deplaseaza pe suprafata glandului si daca nu ar exista aceasta secretie s-ar putea produce iritatii. Rolul de lubrifiant se face remarcat si in cazul unui act sexual.
In copilarie smegma se secreta in cantitate foarte mica. La baiat, componentele ei se deplaseaza lent inspre orificiul preputului si, odata cu baia, ele sunt preluate de apa (fara sa fie nevoie ca mama sa decaloteze glandul).
Incepand cu pubertatea cantitatea smegmei creste odata cu cresterea, dezvoltarea organelor genitale si cu intrarea lor treptata in functiune.
Secretia mai abundenta se acumuleaza sub preput la baiat, sau in pliurile vulvei la fata. Zilnic, se produce o cantitate relativ mica de smegma care se intinde si unge mucoasele. Daca nu e indepartata prin spalare, pe masura ce se acumuleaza devine mai uscata capatand un aspect branzos. Bacteriile continute incep sa se dezvolte aberant, descompun celulele moarte exfoliate si smegma capata un miros urat, ba chiar poate favoriza unele infectii.
Din acest motiv dusurile zilnice sunt masura de igiena care trebuie luata. Smegma este folositoare organismului doar daca este proaspat secretata. Baietii trebuie sa retraga preputul si sa spele si sub el, astfel incat smegma sa nu se acumuleze.